Complexul Nisipos-Argilos din Depresiunea Brașovului

1. Statutul numelui: Informal.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Braşov (Depresiunea Bîrsei, Defileul Oltului din cuprinsul Depresiunii Lupşa-Hoghiz). 

3. Vârsta: Romanian (sau Pleistocen inferior, cf. Ghenea et al., 1981, Pl. II).

4. Sinonimie: “Complexul nisipos-argilos” (Liteanu et al., 1962, p. 492); “The Sandy Clayei Complex” (Ghenea et al., op. cit., p. 152); “Formaţiunea de Biborţeni” (Savu, 1981, p. 219).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Foraj de la fabrica de cărămidă Rotbav, jud. Covasna (Liteanu et al., op. cit., p. 493); (ii) Sub depozite mai noi din zonele Feldioara Sud, Hălchiu vest şi est, Bod vest (Liteanu et al., 1962, p. 493); Harta geologică 1: 200,000, foile 20-Odorhei, carourile d2, d3 (Săndulescu et al., 1968; Vasilescu et al., 1968)  şi 28-Braşov, caroul a3 (Patrulius et al., 1967; 1968a).; Harta geologică 1: 50,000, foaia 79c-Baraolt (Popescu et al., 1975)..

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Complexul Nisipos-Argilos este gros de 50-100 m şi este constituit din “bancuri de nisipuri şi nisipuri argiloase, cu grosimi între 5 şi 10 m, între care se intercalează strate de argile, groase de 1-3 m...s-au semnalat câteva lentile subţiri de pietrişuri mărunte, în general sub 1 m grosime” (Liteanu et al., op. cit., p. 493 şi fig. 1 la p. 499). Ghenea et al. (op.cit., p. 152) descriu sumar această entitate litostratigrafică alcătuită din nisipuri, pietrişuri şi argile cu resturi scheletice cu mamifere. In zona Lupşa-Hoghiz Mihăilă et Popescu (1977, p. 210 şi fig. 1 la p. 211) descriu nisipuri, nisipuri argiloase, pietrişuri, marne cu resturi scheletice de acelaşi tip cu cele citate de Ghenea et al. (op. cit., p. 152) şi anume Archidiscodon meridionalis şi Dicerorhinus etruscus.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Liteanu et al. (op. cit.,  p. 492-494); Ghenea et al. (op. cit., p. 152); Mihăilă et Popescu (1977, p. 210 şi fig. 1 la p. 211).

8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Complexul Marnos din Depresiunea Baraolt. In Depresiunea Lupşa-Hoghiz limita inferioară este la contactul cu Secvenţa Vulcano-Sedimentară-Andezitică. Limita superioară este la contactul cu Complexul Psefito-Psamitic (din Depresiunea Bîrsei) sau cu Complexul Psefitic (în zona Feldioara-sud Măieruş) (Liteanu et al., op. cit., fig. 1 la  p. 499).

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moluşte lacustre şi terestre (Valvata sulekiana, V. simplex, V. cobălcescu, Lithoglyphus acutus  decipiens, L. amplus, Planorbarius sulekianus, Oxychilus cellarium, Helicopsis cereoflava praecursor, Clausilia sp.), ostracode (Candona, Xestoleberis etc.), mamifere fosile (Alces latifrons, Cervus sp., Bison schoetensacki, Hesperoloxodon cf. antiquus, Elephas sp., Equns sp.) (Liteanu et al., op. cit., p. 493-495, 505). Ghenea et al. (op. cit., p. 152) dau o listă cu mamifere: Archidiscodon meridionalis, Dicerorhinus etruscus, Hippotigris cf. stenosis, H. sussenbornensis, Egnus aleuticus, Allocaenalaphus arambourgi, Trogontherium cf. boisvillett, Cervas sp. Mihăilă et Popescu (op. cit., p. 210) datează secvenţa sedimentară cu A. meridionalis şi D. etruscus Pliocen superior-Pleistocen inferior (N2-qp1).

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări: