Complexul Cărbunos din Depresiunea Baraolt

1. Statutul numelui: Informal.

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Savu (1981, p 214-217) denumeşte “Subformaţiunea Productivă” partea din stiva sedimentară care conţine orizonturile de lignit I-II-III, şi “Subformaţiunea Marnelor cu Limnocardium” partea din stivă care conţine Orizontul IV de lignit; (iii) Depresiunea Baraolt.

3. Vârsta: Romanian (Rădulescu et al., 1981, p. 151). După Ghenea et al. (1981, p. 151) Willafranchian inferior.

4.  Sinonimie: “Complexul cărbunos” (Liteanu et al., 1962, p. 488 şi fig. 1 la p. 499); “The Coal Pelitic Complex” (Ghenea et al., 1981, p. 150); pro parte “Formaţiunea Productivă ” (Savu, op. cit., p. 215).

5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Căpeni, Baraolt, Hăghig, Buduş, Iarăş, Ilieni; Harta geologică scara  1: 200,000, foile 20-Odorhei, caroul d3 (Săndulescu et al., 1968; Vasilescu et al., 1968) şi 28-Braşov, caroul a3  (Patrulius et al., 1967; 1968a).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Liteanu et al. (op. cit., p. 488-490 şi fig. 1 la p. 499) descriu din partea de nord a Depresiunii Baraolt o succesiune de 150-250 m grosime, care începe cu marne şi argile groase de până la 21 m. Urmează Orizontul I de lignit, gros de 5-10 m. Acest orizont conţine o alternanţă de strate de cărbuni cu grosimi variabile (între 6 cm şi 2 m) şi argile cărbunoase slab nisipoase. Succesiunea continuă cu un pachet de 13-40 m grosime constituit din marne nisipoase cu lentile de nisipuri fine. Urmează un strat subţire de cărbune (Orizontul II de lignit). Peste acest orizont se aştern 12-50 m  alternanţe de marne nisipoase şi nisipuri, urmate de principalul orizont exploatabil - Orizontul III, cu largă extindere. Acest ultim orizont vine în contact şi cu fundamentul cretacic pe rama Depresiunii Baraolt. Orizontul III conţine până la 16 intercalaţii de cărbuni cu grosimi variabile (3 cm-3.35 m). Cărbunii sunt intercalaţi în argile cărbunoase cu grosimi reduse. Un nou interval, gros de până la 30 m,  este constituit din marne cenuşii, compacte. Peste acesta urmează 5-50 m nisipuri andezitice şi apoi, pe alocuri, unul sau două strate discontinui de cărbune (Orizontul IV de lignit), cu grosimi sub 1 m.      In succesiune mai sunt prezente intercalaţii de pietrişuri, nisipuri, pelosiderite, diatomite. Intervalele pelitice conţin frecvent moluşte limnice şi terestre.

7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Liteanu et al. (op. cit., (ii)  Ghenea et al. (op. cit., p. 150).

8. Limite: Limita inferioară, discordantă, este la contactul cu depozite sedimentare cretacice. Limita superioară este la contactul Orizontului III de cărbuni cu Secvenţa Vulcano-Sedimentară Andezitică. După Liteanu et al. (op. cit., fig. 1 la p. 499) limita superioară este la contactul cu Complexul Marnos.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Liteanu et al. (op. cit., Tabelul 1, la p. 489) dau o listă cu faună de mamifere terestre din Complexul Cărbunos, identificată la Căpeni şi în alte localităţi de către diferiţi autori.. Mamifere: Zygolophodon borsoni, Anancus arvernensis, Tapirus arvernensis, Dicerorhinus leptorrhine, Sus minor, S. provincialis, Macrohippus sylvarum, Metacervoceros aff. pardinensis, Protarctos bőcki, Parailurus anglicus, Castor praeafiber, Hipparion sp., Canis sp.

10. Mediul depoziţional: Continental, limnic.

11. Corelări: