1. Statutul numelui: formal, valid.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza de Tarcău (partea externă a acesteia) şi Pânza Cutelor Marginale (Moldavide).
3. Vârsta: Danian-Paleocen (Joja et Chiriac, 1964, p. 45).
4. Sinonimie: "Orizontul superior al Senonianului" (Joja, 1955, p. 182); "Stratele de Putna" (Joja et Chiriac, 1964, p. 45, nota 3); "Stratele de Hangu superioare" (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964, p. 138); "Orizontul stratelor de Putna (=strate de Hangu superioare) (Joja et al., 1968a, p. 40); "Stratele de Hangu superioare (Strate de Putna)" (Joja et al., 1968b, p. 17).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malul drept al pârâului Putna, începând de la 150 m vest de confluenţa cu pârâul Glodu, până la 600 m vest de această confluenţă (judeţul Suceava)(Joja et Chiriac, 1964, p. 41); (ii) Extinderea în Pânza de Tarcău; Harta geologică 1: 200,000, foile 5-Rădăuţi (Joja et al., 1968; 1968a), 13-Piatra Neamţ (Mirăuţă, 1968; Joja et al., 1968b), 21-Bacău (Dumitrescu et al., 1968; 1970a); extinderea în Pânza Cutelor Marginale pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Stivă sedimentară de 300 m grosime, constituită din "calcare fine vinete şi cenuşii, dure, în strate de 30-50 cm, cu intercalaţii rare de gresii calcaroase cenuşii cu hieroglife şi vine de calcit şi marne cenuşii şi verzi foioase în pachete de 15-20 cm, la care la partea superioară se adaugă şi câteva bancuri de câte 40 cm de gresie gălbuie, silicioasă, moale, de tip Scorbura (gresia de Scorbura inferioară). In Orizontul stratelor de Hangu superioare, marno-calcarele cenuşii-albăstrui cu fucoide, caracteristice stratelor de Hangu inferioare, lipsesc cu desăvârşire" (Joja et Chiriac, 1964, p. 41+45 şi fig. 2,3).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Joja et Chiriac (1964, p. 41+45); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară se află la contactul cu Stratele de Hangu inferioare. Limita superioară se află, în Pânza de Tarcău, la contactul cu Stratele de Straja, paleocene (Harta geologică 1: 200,000, foile 5-Rădăuţi, 13-Piatra Neamţ, 21-Bacău). In Pânza Cutelor Marginale limita superioară se află la contactul cu "Argilite roşii şi gresii cuarţoase verzi" (Harta geologică 1: 200,000, foaia 13-Piatra Neamţ).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Foraminifere aglutinante de tip Wadowice (Joja et Chiriac, 1964, p. 45).
10. Mediul depoziţional: Marin cu adâncimi de 600 m (Bădescu, 1998, p. 193).
11. Corelări: In vestul Pânzei de Tarcău echivalentul stratigrafic al Stratelor de Hangu superioare este Orizontul bazal al Gresiei de Tarcău şi partea inferioară a stivei Gresiei de Tarcău, iar în partea mediană a Pânzei de Tarcău echivalentul lor este reprezentat de partea superioarăa Stratelor de Poiana Uzului. In sectorul dintre Munţii Oituzului-Munţii Buzăului Stratele de Hangu superioare se îndinţează spre vest cu Gresia de Hâjma.
Literatura citată
Bădescu D., 1998, Modelul structural al zonei externe a flişului din Carpaţii Orientali (partea centrală şi nordică) şi paleogeografia palinspastică la nivelul Senonianului şi Paleogenului. Teză, 249p.
Dumitrescu I., Mirăuţă O., Săndulescu M., Ştefănescu M., Bandrabur T., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău.
Dumitrescu I., Săndulescu, M., Mirăuţă, O., Bandrabur, T., 1970a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 21-Bacău, Nota explicativă 74 p.
Joja T., 1955, Structura geologică a Flişului dintre Cracăul Alb şi Cracăul Negru. D. S. Inst. Geol., 39, 178-192.
Joja T., Chiriac M., 1964, Asupra prezenţei unor amoniţi în Stratele de Hangu din Flişul extern de la Putna (Regiunea Suceava), Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 9, 1, 39-49.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., Dimian M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi. Notă explicativă, 63 p.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Mirăuţă O., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964a, Flişul cretacic şi paleogen din valea Cuejdiului şi valea Horaiţei. D. S. Inst. Geol., 50,1, 131-146.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964c, Faciesurile si tectonica molasei miocene din anticlinalul fals Almaşu (N Piatra Neamţ). D. S. Inst. Geol., 49, 2, 137-146.