1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Neocretacicul din zona Devei).
3. Vârsta: Cenomanian superior?-Turonian-Coniacian (Lupu et Lupu, 1966, p. 98).
4. Sinonimie: “Couches de Deva”(Ghiţulescu et Socolescu, 1941, p. 226); “Stratele de Deva”(Gheorghiu, 1954, p. 96); Lupu et Lupu (1966, p. 98); Ianovici et al. (1969, p. 212; Ianovici et al. (1976, p. 248)) .
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Nu a fost precizată o localitate tip ci doar împrejurimile oraşului Deva; (ii) Formaţiunea figurează pe Harta geologică 1: 200,000 foaia 25-Deva, carourile a3, a4 (Gherasi et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000 foile 89a-Gurasada (Lupu et al., 1986), 89b-Deva (Lupu et al., 1982).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Ghiţulescu et Socolescu (1941, p. 226) descriu, peste Stratele de Bozeş, “un paquet de schistes marneux, finement micacés, à efflorescences salines et riche en restes de plantes, représentant les Couches de Deva. Ce couches ont été déja décrites par divers auteurs. Elles présentent, comme on le sait, de nombreuses variation de faciès. Généralement elles sont constituées par des marnes gréseuses, à efflorescencess, alternant avec des schistes argileux micacés à efflorescences plus faibles; par endroits, tout le complexe est représenté par les schistes argileux.” Alţi autori care au descris Stratele de Deva sunt Gheorghiu (1954, p. 96-103), Lupu et Lupu (1966, p.98-101), Ianovici et al. (1969, p. 212; 1976, p. 248). Formaţiunea are o grosime de 450-500 m (Ianovici et al., 1969, p. 212). După Ianovici et al. (1976, p. 248) “Stratele de Deva sunt un pachet de aproximativ 500 m grosime constituit, în principal, din gresii, de obicei calcaroase, puternic muscovitice, în care uneori apare şi glauconit, dispuse în strate de 0,2-6 m grosime, în alternanţă cu marne cenuşii albicioase. In majoritatea cazurilor se remarcă o sortare foarte redusă, lipsită de gradare; se recunoaşte o dispoziţie internă în lespezi, iar wash-outurile şi remanierile intraformaţionale sunt frecvente. Cu totul întâmplător apar şi intercalaţii centimetrice de calcare roşii-violacee, micritice.”
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ghiţulescu et Socolescu (1941, p. 226); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară, uşor discordantă, este la contactul cu Stratele de Bozeş (Ghiţulescu et Socolescu, 1941, p. 226) sau cu Stratele de Fornădia, vraconian-cenomanian inferioare (Lupu et Lupu, 1966, p. 99, fig. 1; Ianovici et al.,1976, p. 232, fig. 48). Formaţiunea poate sta şi peste depozite mai vechi (ofiolite, depozite eocretacice, cristalin).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Inoceramus inconstans, Striatoceramus kossmati, Mammites sp., Metaptychoceras smithi, Puzosia sp., Ostrea arduenensis (Lupu et Lupu, 1966, p. 99). Gheorghiu (1954, p. 99-102) prezintă o listă cu faună variată. Formaţiunea are şi un bogat conţinut microfaunistic (Ianovici et al., 1969, p. 213) şi microfloristic (Antonescu, 1973, p. 139-141).
10. Mediul depoziţional: Marin de şelf (Şelful Devei cf. Ianovici et al. (1969, p. 211).
11. Corelări:
Literatura citată
Antonescu E., 1973, Asociaţii palinologice caracteristice unor formaţiuni cretacice din Munţii Metaliferi. D.S. Inst. Geol., 59, 3, 115-166.
Gheorghiu C., 1954, Studiul geologic al Văii Mureşului între Deva şi Dobra. AN, 27, 77-174.
Gherasi N., Mureşan M., Mureşan Georgeta, Krautner H., Krautner Florentina, Lupu M., Stancu Josefina, Savu H., Arghir Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 25-Deva.
Gherasi N., Mureşan M., Lupu M., Stancu Josefina, Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 25-Deva. Notă explicativă
Ghiţulescu T.P., Socolescu M., 1941, Étude géologique et minière des Monts Métallifères (Quadrilatère aurifère et régions environnantes). AN, 21, 181-464.
Ianovici V., Giuşcă D., Ghiţulescu T.P., Borcoş M., Lupu M., Bleahu M., Savu H., 1969, Evoluţia geologică a Munţilor Metaliferi. Ed. Acad., 743 p.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., Lupu Denisa, 1966, Stratigrafia şi faciesurile depozitelor cretacic-superioare din regiunea Bretelin-Chergheş (sud Deva). D. S. Inst. Geol., 52, 2, 95-103.
Lupu M., Kräutner H.G., Ţicleanu N., Boştinescu S., Bandrabur T., Kräutner Florentina, Horvath A.R., Nicolae I., 1982, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 89b-Deva.
Lupu M., Boștinescu S. Roșu E., Kräutner H.G., Horvath A.R., Mureșan M., Mureșan Georgeta, Bandrabur T., Popescu Agapia, Nicolea I., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 89a-Gurasada.