1. Statutul numelui: Valid, formal
2. Unitatea litostratigrafică superioară (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală: (ii) Membrul de Valea Muşiţei (Avram, 1980, p. 35) şi Membrul de Plaiul Şirnei (Avram, 1980, p. 46); (iii): Pânza de Ceahlău (Dacidele Externe).
3. Vârsta: Hauterivian superior-Barremian superior.
4. Sinonimie: “Straturi de Comarnic” (Mrazec et Popescu-Voiteşti, 1912a, p. 38); “Straturile de Comarnic” (Mrazec, Popescu-Voiteşti, Macovei, 1912b, p. 79); “Stratele de Comarnic” (Murgeanu, 1930, p.122; Băncilă, 1958, p. 152; Patrulius, 1969, p. 144); Patrulius, 1952, p. 196); “Couches de Comarnic” (Murgeanu, 1934, p. 293; Patrulius et al., 1976c, p. 83); “Strate de Comarnic” (Murgeanu et al., 1961, p. 18, 40-42); “Formaţiunea de Comarnic” Avram, 1979, p. 35); “Orizontul marnos, superior, cu Lamellaptychus angulocostatus” (al stratelor de Sinaia) + “Stratele de Comarnic”, emend., în Murgeanu et Patrulius (1959, p. 28); Ştefănescu (1973); “Orizontul cu Lamellaptychus angulocostatus” + “Stratele de Comarnic” Ştefănescu (1980, pe Harta geologică 1:50,000, foaia111c-Baiu (Sinaia).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Comuna Comarnic, Jud. Prahova: Coordonate: Longitudine X= 250 37’ 30”E; Y= 450 05’ 33”N; Valea Prahovei la N de gura văii Bătrâioarei; profilul este uşor accesibil. (ii) De la vest de valea Ialomiţei până în valea Doftanei de Prahova. Harta geologică 1:50,000, a bazinului superior al Văii Doftanei şi al Văii Tîrlungului, în Avram (op. cit.); Harta geologică 1:200,000, foaia 35-Târgovişte, caroul a3; foaia 28-Braşov, caroul b4, c2, c3, c4, d2, d3, d4; Harta geololgică 1:50,000, foile 110b-Zărneşti, 110d-Moeciu, 111a-Braşov, 111c-Baiu (Sinaia), 128d-Pucioasa, 129a-Comarnic.
6. Secţiunea tip: In Valea Prahovei la sud de halta Posada, în partea terminală a Formaţiunii de Sinaia încep să se intercaleze brecii care, de la baza serpentinelor către Posada spre aval devin, alături de marne, elementul litologic dominant/caracteristic nivelului (membrului) lor inferior, de tranziţie de la Formaţiunea de Sinaia; breciile formează strate centimetrice, sunt cenuşii, cu elemente de şisturi cristaline epizonale şi de calcare inchise la culoare, iar marnele sunt siltice, de asemenea ca intercalaţii centimetrice. In plus, apar frecvent gresii calcaroase centimetrice, cu laminaţie oblică şi având adesea la bază zone de microbrecie. In apropiere de gura văii Bătrâioarei se dezvoltă faciesul de calcarenite cu desfacereîn plăci după feţele de stratificaţie, pe care se conservă cochilii de amoniţi, caracteristic membrului superior al formaţiunii; acestea sunt însoţite de brecii, deschise la culoare datorită participării masive a calcarelor crem. In plus, apar subordonat gresii foarte subţiri şi marne, de obicei siltice. Grosimea de ansamblu a formaţiunii în profilul tip este de circa 350 m (Stefănescu, 1976). La gura v. Bătrâioarei, profilul este întrerupt tectonic.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mrazec et Popescu-Voiteşti (1912a, p. 38); (ii) Cele mai importante: Murgeanu (1930, p. 122-125; 1934-emendare, p. 293-297); Patrulius (1952, p. 196-198); Avram (1979, p. 35-50).
8. Limite: Limita inferioară este de tranziţie de la Formaţiunea de Sinaia; limita superioară este de asemenea de tranziţie către Formaţiunea de Piscu cu Brazi (faciesul marno-grezos ruginiu al Apţianului din Pânza de Ceahlău).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Conglomeratele calcaroase intercalate în Stratele de Comarnic conţin Calpionella alpina, C. elliptica, Crassicolaria intermedia, Stomiosphaera minutissima, Tintinopsella carpatica, Orbitolina piscoidea-conoidea, iar marnele din baza formaţiunii conţin numeroşi amoniţi (Patrulius, 1969, p. 145-147). Cele mai multe fosile ale formaţiunii au fost oferite de brecii ( Lamellaptychus) pentru membrul inferior şi de amoniţii conservaţi în calcarenitele cu desfacere în plăci ale membrului superior (Pulchellia, Barremites, Dissimilites, etc.). Ansamblul fosilelor arată vârsta de la Hauterivian terminal ( Psilotissotia malladae) la Barremian superior, bazal (Macroscaphites binodosus). (Ştefănescu et al., 1965; Patrulius, 1969, p. 144).
10. Mediul depoziţional: Bazin de sedimentare marin, relativ adânc, cu instabilitate tectonică.
11. Corelări: Formaţiunea de Comarnic este corelabilă cu Stratele de Comarnic din Unitatea de Severin (v. fişa Stratele de Comarnic din Unitatea de Severin). Sunt posibile corelări parţiale, cu Formaţiunea de Bistra şi cu partea inferioară a Formaţiunii de Piscu cu Brazi (Membrul de Valea Dracului) şi a Formaţiunii de Audia.
Dr.Emil Avram, 2000