1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Finiş (Valea Şasa – Munţii Codru) (Bleahu et al., 1970, p. 32); (iii) Apusenidele Nordice, Sistemul Pânzelor de Codru (Pânza de Finiş, Pânza de Dieva, Pânza de Şasa).
3. Vârsta: Nnorian (Lacian mediu-Alaunian).
4. Sinonimie: “formaţiune detritică de vârstă carniană” (Bleahu et al., 1970, p. 32); “stratele de Codru” (Patrulius în Ianovici et al., 1976, p. 133, 135); “Facies de Codru” (Harta geologică 1: 50,000, foaia 55b-Dr.Petru Groza); “Formaţiunea de Codru” (Harta geologică 1: 50,000, foaia 55a- Dumbrăviţa, 56a-Pietroasa).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Şasa, în Munţii Codru; (ii) Formaţiunea este caracteristică Pânzei de Finiş din Munţii Codru şi din Munţii Bihor; Harta geologică 1: 200,000 foile 9-Șimleul Silvaniei, caroul d2 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968c), 17-Brad, carourile a1, a2, a3 (Bleahu et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000 foile 40d-Beiuș-Meziad (Bordea et al., 1990; 1992) (Plaiul Naniţei la est de Meziad), 55a-Dumbrăviţa (Bleahu et al., 1983; 1984), 55b-Dr. Petru Groza (Bleahu et al., 1981), 56a-Pietroasa (Bleahu et al., 1985) (în Pânza de Ferice).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea, groasă de 280 m este constituită din şase intervale litologice (Patrulius, în Patrulius et al., 1979, p. 33). In ordine stratigrafică acestea sunt: “(1) Şisturi argiloase roşii şi gălbui, cu intercalaţii de gresii şi calcare (30 m); (2) Gresii şistoase micacee, alb-gălbui, urmate de şisturi argiloase cu rare intercalaţii subţiri de gresii (90 m); (3) Alternanţă de şisturi argiloase şi argilo-marnoase, puţin siltice şi de calcare cenuşii închis, în parte nisipoase, cu intercalaţii sporadice, subţiri de gresii (105 m); (4) Şisturi argiloase şi argilo-siltice cu rare intercalaţii de gresii (40 m); (5) Şisturi marnoase cu Palaeocardita guembeli, cu tentă de alteraţie cenuşiu deschis (20 m); (6) Calcare cenuşii, nisipoase, stratificate în bancuri decimetrice, submetrice, cu intercalaţii marnoase (10 m).” Aceeaşi formaţiune a fost descrisă de Bleahu et al. (1970, p. 32-33).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius et Pajaud (1974).
8. Limite: Limita inferioară pe Valea Şasa este la contactul cu calcare micritice cenuşii deschis-alburii presupuse a avea vârstă Lacian inferior (Patrulius, în Patrulius et al., 1979, p. 33). Limita superioară în Valea Şasa este la contactul cu Calcarul de Dachstein Stratificat, cu megalodonte şi corali. In zona Măgura Ferice din Pânza de Finiş limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Valea Frunzii.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Amoniţi (Tibetites, Juvavites, Pseudocardioceras); halobiide (Halobia striatissima, H. szontaghi); brahiopode (“Spiriferina” fortis).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Formaţiunea de Codru se corelează cu Stratele de Lunz (Bleahu et al., 1970, p. 38).
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bleahu M., Patrulius D., Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Panin Ştefana, Rădan S., 1970, Date noi asupra depozitelor triasice din Munţii Apuseni. D.S. Inst. Geol., 56, 4, 29-39.
Bleahu M., Panin Ştefana, Tomescu Camelia, Marinescu Fl., Ştefănescu M., Popescu Agapia, Nicolae I., 1981, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 55b-Dr. Petru Groza.
Bleahu M., Panin Ştefana, Ştefănescu M., Stan N., Tomescu Camelia, Ştefan A., Popescu Agapia, Mirăuţă Elena, Piliuţă Ana Maria, 1983, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 55a-Dumbrăviţa. Raport, F. G.
Bleahu M., Panin Ştefana, Ştefănescu M., Stan N., Popescu A., Tomescu Camelia, Ştefan A., 1984, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 55a-Dumbrăviţa.
Bleahu M., Bordea Josefina, Mantea G., Cioflică Gianina, Ştefan A., Popescu A., Marinescu F., Bordea S., 1985, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 56a-Pietroasa.
Bordea S., Mantea G., Bordea Josefina, Marinescu Fl., Stanciu L., Tomescu Camelia, Ştefănescu M., Panin Ştefana, Popescu A., Bleahu M., 1990, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40d-Meziad (pregătire). Raport, F. G.
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Marinescu Fl., Ștefănescu M., Ionescu G, Popescu A., 1992, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40d-Meziad (machetă).
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Marinescu Fl., Ștefănescu M., Ionescu G, Popescu A., 1992, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40d-Meziad (definitivă). Raport, F. G.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., 1952, Notă asupra stratigrafiei Masivului Bucegi (versantul de E). D. S. Inst. Geol., 36, 193-201.
Patrulius D., 1969, Geologia Masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovicioara. Ed. Academiei Rom., 321p.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968c, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Bleahu M., Bordea S., Dumitrică P., Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Panin Ştefana, Popa Elena, Popescu Ileana, Tomescu Camelia, Bordea Josefina, Mantea G., Mirăuţă Elena, 1979a, Studiul biostratigrafic şi petrologic al formaţiunilor triasice din pânzele de Codru (Munţii Apuseni) pentru stabilirea de repere paleontologice şi litologice în vederea corelărilor tectono-faciale. Raport Fond Geologic I.G.R.
Patrulius D., Bleahu M., Antonescu E., Baltres A., Bordea S., Bordea Josefina, Gheorghian Doina, Iordan Magdalena, Mirăuţă Elena, Panin Ştefana, Popa Elena, Tomescu Camelia, 1979b, The Triassic formations of the Bihor Autochton and Codru nappe-system (Apuseni Mountains). III-d Triassic Coll., Carpatho-Balkan Geol. Assoc., 2-7 October 1979, Guidebook to Field trip.