1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Bucium, Unitatea de Crişul Alb).
3. Vârsta: Hauterivian-Apţian inferior.
4. Sinonimie: “Couches de Căbeşti” (Ghiţulescu et Socolescu, 1941, p. 215); “strate de Căbeşti” (Lupu et Lupu, 1964, p. 202; Bordea, 1971, p. 19) “Seria flişoidă grezoasă” (Ianovici et al. (1969, p. 189, 194); “Stratele de Căbeşti” (Bordea, 1972, p. 10 şi harta însoţitoare, zona Grohot-Tomnatec; Antonescu, 1973, p. 119; Ianovici et al., 1976, p. 230); “Fliş şistos siltic” pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 73b-Blăjeni.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Localitatea Căbeşti, la nord de Ilia, jud. Hunedoara; (ii) Bordea (1971, şi harta geologică însoţitoare) prezintă extinderea formaţiunii în bazinul superior al Crişului Alb. Ghiţulescu et. Socolescu (1941, p. 220, 223, 224) indică zona Târnava-Căbeşti, apoi zona de la nord de Caraci-Porcurea-Almaşul Mare şi de la sud de Boiuri-Furcşoara-Fizeşti-Barbura; Harta geologică 1: 200,000, foaia 17-Brad, caroul c4 (Bleahu et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 73b-Blăjeni (Bordea et Constantinescu, 1975).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Diagnoza originală (în Ghiţulescu et Socolescu, 1941, p. 215) este “schistes argileux finement micacés, gris foncé, plus souvent brunâtres, par endroits faiblement bitumineux. Ils se présentent souvent en feuilles minces qui par altération donnent naissance à une poudre blanchâtre. Ce complexe contient souvent des intercalations de bancs de grès dur, à grains de quartz très fins et à ciment siliceux... Les surfaces de sé- paration des grès sont égalemet irrégulières et striées de nombreuses rainures, correspondant à des veinules de calcite. Par endroits les schistes sont très mica- cés et le passage vers le grès se fait par transition. La puissance des bancs de gr- ès varie de 5 cm quequ’ à 2-3 m.”. Lupu et Lupu (1964, p. 202) au arătat că Stratele de Căbeşti sunt constituite “în mod predominant din ritmuri binare de gresii de tip subgrauwacke (în sensul lui Pettijohn, 1957) cu argilite cenuşii negricioase. Granuloclasarea se observă uneori cu ochiul liber, la microscop însă aproape întotdeauna. Pe alocuri apare la partea superioară a termenului psamitic şi laminaţia oblică de curent. Grosimile ritmurilor nu depăşesc 25 cm, iar termenul psamitic granuloclasat păstrează valorile medii cele mai apropiate (7-8 cm), în timp ce termenul pelagic are variaţii mai mari. Psamitele sunt de obicei puternic diaclazate. In cuprinsul acestei serii se întâlnesc bancuri de 50-90 cm grosime de gresii grosiere, lentile de calcarenite cu elemente verzi de ofiolite, microconglomerate cuarţoase sau marnocalcare, precum şi olistolite de calcare de Stramberg.”. Bordea (1971, p. 19 şi harta geologică însoţitoare) citează intercalaţii de piroclastite bazice (Valea Sălătrucului, afluent pe stânga al Crişului Alb). Bordea (1972, p. 12) identifică în partea superioară a Stratelor de Căbeşti din zona Grohot-Tomnatec un pachet de roci neomogene cu caracter de wildflysch pe care il numeşte “formaţiunea de Valea Morgaşului”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ghiţulescu et Socolescu (1941, p. 220, 223,224); (ii) Bordea (1972, p. 10-11), v. şi Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul concordant cu Stratele de Curechiu. După Bordea (1972, p. 11) Stratele de Căbeşti urmează în continuitate de sedimentare peste Formaţiunea de Crişul Alb (Tithonian superior-Valanginian) din zona Grohot-Tomnatec. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Valea Dosului către care are loc o tranziţie gradată.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Barremited difficile. Asociaţia palinologică din sectorul Buninginea-Valea Lupului au fost cercetate de Antonescu (1973, p. 119-123) care a constatat că majoritatea genurilor şi speciilor din profilele Valea Lupului-Buninginea-Valea Ciuruleasa şi şoseaua Buninginea-Vulcan ar indica o vârstă barremiană. Asociaţia este dominată de sporul Classopolis şi Dinoflagellatul Cleistospheridium.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Stratele de Căbeşti se corelează cu Flişul Grezos din Unitatea de Crişul Alb. După Bordea (1972, p. 11) în zona Obârşia-Valea Sălătrucului Stratele de Căbeşti trec lateral la un pachet de piroclastite şi curgeri de bazalte cu intercalaţii de argilite şistoase negricioase, satinate, gresii de tip subgrauwacke, calcarenite, numit Complexul Bazic Superior.
Literatura citată
Antonescu E., 1973, Asociaţii palinologice caracteristice unor formaţiuni cretacice din Munţii Metaliferi. D.S. Inst. Geol., 59, 3, 115-166.
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Bordea S., 1971, Date stratigrafice şi tectonice noi în zona Blăjeni-Buceş Vulcan (Munţii Metaliferi). D.S. Inst. Geol., 57, 4, 17-26.
Bordea S., 1972, Date noi stratigrafice şi tectonice în zona Grohot-Tomnatec (Munţii Metaliferi). D.S. Inst. Geol., 58, 5, 5-21.
Bordea S., Constantinescu R., 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 73b-Blăjeni.
Ghiţulescu T.P., Socolescu M., 1941, Étude géologique et minière des Monts Métallifères (Quadrilatère aurifère et régions environnantes). AN, 21, 181-464.
Ianovici V., Giuşcă D., Ghiţulescu T.P., Borcoş M., Lupu M., Bleahu M., Savu H., 1969, Evoluţia geologică a Munţilor Metaliferi. Ed. Acad., 743 p.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Lupu M., Lupu Denisa, 1964, Asupra dislocaţiilor rupturale din partea de NW a fosei Metaliferilor. D. S. Inst. Geol., 50, 1, 201-207.