1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Mireş; (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Badenian superior (Kossovian).
4. Sinonimie: “Şugatag Tuff” (Popescu et al., 1995, p. 8 şi fig. 5 la p. 7).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Şugatag, jud. Maramureş (la sud de Sighet); (ii) vest Zalău; Harta geologică 1: 200,000, foaia 3-Baia Mare, caroul b4 (Gherasi et Bombiţă, 1967a; Gherasi et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii):
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i)
8. Limite: Tuful de Şugatag este situat la partea superioară a Şisturilor cu Radiolari (membrul mijlociu al Formaţiunii de Mireş) (Popescu et al., 1995, p. 8 şi fig. la p. 7). Cu poziţie superioară stratigrafică Tufului de Şugatag este Tuful de Darasca, intercalat tot în Formaţiunea de Mireş. In Maramureş, la Şugatag şi la vest de Zalău (în Golful Silvaniei) tuful are grosimi marii.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Gherasi N., Bombiţă G., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare. Notă explicativă. 32 p.
Gherasi N., Bombiţă Gh., Vasilescu Al., Krautner H., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare.
Popescu Gh., Mărunţeanu Mariana, Filipescu S., 1995, Neogene from Transylvania Depression. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, Suppl. 3, 1-27.