1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Stratelor de Bozeş; (iii) Apusenidele Sudice (Cuvertura post-tectonică cretacică).
3. Vârsta: Coniacian.
4. Sinonimie: “Stratele de Bobîlna” (Ianovici et al., 1976, p. 248).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Satul Bobîlna, la nord de Valea Mureşului (NV de Orăştie), jud. Hunedoara, pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 90a-Geoagiu (Bordea et al., 1978); (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 26-Orăştie, caroul a1 (Savu et al., 1968; 1968a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Descrierea originală a formaţiunii (Mantea et al., 1962, p. 80) se referă la o serie detritică grosieră, prezentând caractere litologice şi paleontologice distincte “Din punct de vedere litologic, Stratele de Bobîlna sunt alcătuite din alternanţe de conglomerate calcaroase şi gresii dure, calcaroase. Conglomeratele sunt constituite din elemente de cuarţ şi calcare albe, roz, cenuşii, de dimensiuni variabile (1-10 cm ø) legate prin intermediul unei matrice grezoase calcaroase. Culoarea conglomeratelor este albicioasă-verzuie, predominant roşcată. Pe anumite nivele pot fi urmărite apariţii de Lamellibranchiate în special ale genului Trigonia. In general, conglomeratele descrise se prezintă stratificate în bancuri metrice separate prin nivele de gresii albicioase, foarte dure, pseudostratificate. Mica apare abundent atât pe stratificaţie cât şi în masa rocii. Caracterul dur al rocii se schimbă uneori apărând gresii friabile, micafere, cenuşii, stratificate în bancuri de 15-40 cm. De ex: în V. Seacă.”.
O stivă de aproximativ 80 m care începe cu brecii calcaroase care alternează cu calcare nisipoase violaceu-închis, cu resturi de belemniţi şi Trigonii. La Bobîlna conglomeratele formează strate de 0,6-2,5 m grosime.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mantea et al. (1962, p. 79-81).
8. Limite: Limita inferioară, este transgresivă pe flancul estic al cristalinului de Rapolt. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Geoagiu, către care este posibil să existe continuitate de sedimentare.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In cuprinsul Stratelor de Bobîlna există trei nivele fosilifere (Mantea et al., 1962, p. 80):
- In bază (în împrejurimile localităţii Bobîlna) există un nivel cu Trigonii mari (Trigonia cf. limbata), Natica, Tylostoma ferganense, Purpurina cretaceea;
- Un nivel identificat în Valea Seacă, din care provin amoniţi (Gaudriceras analabense) şi Trigonii mici;
- Un nivel superior (versantul stâng al Văii Boiului) cu Pectinide. La NE de Bobîlna.
Liste de fosile sunt date şi în Ianovici et al. (1969, p. 210 şi 1976, p. 248).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bordea Josefina, Berbeleac I., Borcoş M., Mantea G., Stancu Josefina, Rogge-Ţăranu Elena, 1978, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 90a-Geoagiu.
Ianovici V., Giuşcă D., Ghiţulescu T.P., Borcoş M., Lupu M., Bleahu M., Savu H., 1969, Evoluţia geologică a Munţilor Metaliferi. Ed. Acad., 743 p.
Ianovici V., Borcoş M., Bleahu M., Patrulius D., Lupu M., Dimitrescu R., Savu H., 1976, Geologia Munţilor Apuseni. Ed. Acad., 631 p.
Mantea G., Antonescu E., Balş Ştefana, Bordea S., Bordea Josefina, Georgescu Florentina, Georgesc V., Puricel R., Tomescu Camelia, 1962, Raport asupra prospecţiunilor geologice pentru minereuri aurifere şi neferoase în Munţii Metaliferi. Raport Fond Geologic I.G.R., 123 p.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie. Notă explicativă, 61 p.