1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza de Ceahlău (Dacide Externe).
3. Vârsta: Barremian-Aptian inferior (Alexandrescu, 1966, p. 47-48; Joja et al., 1968a, p. 33).
4. Sinonimie: "Couches de Bistra" (Macovei et Atanasiu, 1934, p. 169); "Barremian-Aptian inferior (Strate de Bistra)" (Cernea, 1952, p. 48, cu o listă de sinonimii); "Stratele de Bistra" (Alexandrescu, 1966, p. 45-48); "Stratele de Bistra" (Joja et al., 1968b, p. 33).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Bistra, afluent al rîului Bicaz; (ii) Harta geologică 1: 200,000, foile 5-Rădăuţi (Joja et al., 1968; 1968a), 12-Topliţa (Alexandrescu et al., 1968; 1968a), 13-Piatra Neamţ (Mirăuţă, 1968; Joja et al., 1968b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Macovei et Atanasiu (1934, p. 170). Stratele de Bistra sunt constituite din: şisturi argiloase, gresii şi conglomerate (Cernea, 1952, p. 48-51; (Alexandrescu, 1966, p. 46) care totalizează până la 650 m grosime. Spre partea superioară a stivei sunt prezente calcare argiloase de 5-20 cm grosime, cu caracter de reper ce poate fi urmărit mai mulţi kilometri. Gresiile masive, uneori slab conglomeratice, sunt dure, au ciment calcaros şi formează strate de 1-5 m grosime. Gresiile alternează cu argile şistoase, micacee, cu impresiuni de amoniţi. Conglomeratele se intercalează către partea superioară a succesiunii, sub formă de lentile groase. Galeţii din conglomerate sunt constituiţi din roci cristaline şi variate tipuri de calcare fosilifere. Blocurile de calcar ating dimensiuni de până la 10 metri cubi.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Macovei et Atanasiu (1934, p. 169); (ii) Alexandrescu et al. (1968, p. 36-37).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Sinaia. Limita superioara la contactul cu Stratele de Babşa (Alexandrescu, 1966, p. 45; Alexandrescu et al., 1968, p. 36-37).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): amoniţi, fragmente de echinide, resturi de plante, fucoide (Alexandrescu, 1966, p. 45-48; Alexandrescu et al., 1968, p. 36-37; (Joja et al., 1968a, p. 33-34).
10. Mediul depoziţional: Marin.
11. Corelări:
Literatura citată
Alexandrescu Gr., 1966, Asupra depozitelor cretacice din bazinul văii Bistriţei, între valea Largului şi valea Sabasei (Carpaţii Orientali). D.S. Inst. Geol., 52/2, 43-53.
Alexandrescu Gr., Mureşan Georgeta, Peltz S., Săndulescu M., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 12-Topliţa.
Alexandrescu Gr., Mureşan Georgeta, Peltz S., Săndulescu M., 1968a, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 12-Topliţa. Notă explicativă, 74 p.
Cernea G.,1952, Zona internă a flişului dintre Valea Moldovei şi Valea Bistriţei. AN, 24, 37-94.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., Dimian M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi. Notă explicativă, 63 p.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Macovei G., Atanasiu I., 1934, L’evolution geologique de la Roumanie-Cretace. AN, 16, 63-280.
Mirăuţă O., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.