Stratele de Azuga

1.  Statutul numelui: Valid.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza de Ceahlău (Dacidele Externe); Unitatea de Severin din Carpaţii Meridionali.

3.  Vârsta: Neocomian-Apţian superior  în Pânza de Ceahlău; Jurasic superior în Unitatea de Severin.

4.  Sinonimie: “Stratele de Azuga din V. Prahovei” (Patrulius, 1954, p. 140);   “Stratele de Azuga” (Băncilă, 1958, p. 142; Murgeanu et al., 1961, p. 53); “Stratele” de Azuga (Patrulius, 1969, p. 136);  “Stratele” de Azuga (Avram, 1979, p. 26); “Couches d’Azuga” (Codarcea, 1940, p. 45); “Azuga Beds” (Codarcea et al., 1968, p. 22); “Stratele de tip Azuga” (Stănoiu, 1973, p. 134).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) “malul stâng al Prahovei, la marginea şoselei naţionale, la 200 m sud de capela de la Azuga” (Patrulius, op. cit., 1969, p. 137); jud. Prahova; (ii) Malul stâng al Văii Prahovei, la sud de confluenţa cu Pârâul Mărului, Piciorul lui Ţârcă, Cucula Muşiţei, malul drept al Văii Azugii, aproape de confluenţa cu Valea Prahovei, Valea Seacă (pe harta geologică 1: 50,000, în Avram, op. cit., 1979); Harta geologică 1: 200,000, foaia 28-Braşov, caroul d3 (Patrulius et al., 1967; 1968a); foaia 32-Baia de Aramă, carourile c2, c3, d2, d3 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 140b-Mehadia (Năstăseanu et al., ), 140d-Orșova (Hârtopanu et al., 1987), 141c-Bîlvănești (Bleahu et al., 1985), 111c-Baiu (Ştefănescu, 1980).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Patrulius (op. cit., 1969, p. 137) “Rocile constitutive ale “Stratelor” de Azuga sunt: şisturi satinate uşor metamorfice şi argilite roşii şi verzui; jaspuri verzui şi roşii “Feuerstein”, cu radiolari; cuarţolite cenuşii-verzui; roci cloritoase tufogene... acolo unde aceste şisturi constituie pachete groase de câţiva metri, în contact cu spilitele, rocile menţionate prezintă pe alocuri un aspect net metamorfic (filite), iar diaclazele lor sunt umplute exclusiv cu cuarţ....Unele roci verzi sunt în mod evident, tufogene, constituite din material cloritos de natură vulcanică...Grosimea intercalaţiilor de şisturi satinate şi silicolite variază de la câteva zeci de metri până la maximum 200 m... Spilitele asociate şisturilor satinate se prezintă de obicei ca roci profund alterate şi constituie corpuri lenticulare concordante, având de la câţiva metri la 100 m lungime” (Patrulius, op. cit., p.137); (ii) Pentru Stratele de Azuga din vestul Carpaţilor Meridionali Codarcea (op. cit., p. 45) dă următoarea descriere: “un complexe de schistes rouges, verts ou gris, plus ou moins calcaires, présentant parfois un aspect phylliteux et satiné, asociés à une série de roches vertes, serpentines, diabases et gabbros”. Despre rocile bazice Codarcea (op.cit., p. 46)  afirma: “elles sont toujours associées, dans les horizons de base, aux Couches d’Azuga, qu’ elles injectent, durcissent et silicifient. Les ophiolites forment des masses lenticulaires et des bandes allongées, d’un côté comme de l’autre du lambeau gétique de Bahna, entre Isverna et Podeni, à Gornoviţa et autres endroits. Dans ces régions, elles consistent en serpentines… A l’E de Balta affleure une autre série d’ophiolites, représentées cette fois-ci par des diabases. Celles-ci, toujours en association avec les Couches d’Azuga, forment une bande entre la vallée de Lăpuşnic et celle de la Crivina et une autre plus courte dans les vallons descendant de la colline de Nătămenea vers Sud-Est.” In alcătuirea Stratelor de Azuga mai sunt menţionate spilite şi tufite asociate cu jaspuri, calcare argiloase şi gresii calcaroase (Codarcea et al., op. cit., p. 22, 29). Unele şisturi conţin radiolari de tip Spumellaria. Stănoiu (op.cit., p. 134-135) menţionează “brecii şi lame de micaşisturi intercalate între şisturile satinate ale stratelor de tip Azuga… la nord de localitatea Podeni, la Topleţ etc.” şi în alte locuri.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) M. Reinhard (citat de Codarcea op. cit., p. 45, care îl menţionează pe I.P. Voiteşti); (ii) Patrulius (op. cit., 1969, p. 136-137); Avram (op. cit., p. 26-27); Codarcea (op. cit., p. 45-47).

8.  Limite: In Valea Prahovei Stratele de Azuga se prezintă ca intercalaţii în partea terminală a Stratelor de Sinaia inferioare şi la baza Stratelor de Sinaia medii şi se găsesc de obicei asociate cu jaspuri cu radiolari şi cu mici lentile de spilite; ele nu constituie un orizont constant, ci reprezintă numei un facies de dezvoltare discontinuă legat de efuziuni bazice submarine (Patrulius, 1969, p. 137).  In Carpaţii Meridionali limita inferioară este neprecizată; limita superioară este la contactul cu Stratele de Sinaia (Codarcea et al., op. cit., fig. 3 la p. 21). La Vîrciorova Stratele de Azuga “apar ca o intercalaţie în baza Stratelor de Sinaia” (Stănoiu, op. cit., p. 135).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: Formaţiunea din vestul Carpaţilor Meridionali  este corelabilă cu Stratele de Azuga de pe Valea Prahovei (Codarcea, op. cit., p. 45).