Stratele de Arjana

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Domeniul Danubian Intern, Unitatea de Presacina.

3.  Vârsta: Cretacic superior.

4.  Sinonimie: “Flysch d’Arjana” (Codarcea, 1940, p. 38); “Flişul de Arjana” (Codarcea et al., 1961, p. 47); “Fliş” (Năstăseanu, 1967, p. 406); “The Arjana Flysch” (Codarcea et al., 1968, p. 21); “Couches d’Arjana” (Năstăseanu, 1979a, p. 234).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Vârful Arjana, la SE de localitatea Bogîltin, jud. Mehedinţi (v. harta geologică 1: 50,000, la Năstăseanu, op cit., 1979); (ii) Masivul Arjana, Muntele Cozia, creasta Lacul Cerbului, Valea Rîul Rece, versantul drept al Văii Cerna, Cornereva; Harta geologică 1: 200,000, foaia 32-Baia de Aramă, carourile b2, d2, d3 (Năstăseanu et Bercia., 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 122b-Armeniș (Năstăseanu et al., ), 140d-Orșova (Hârtopanu et al., 1987), 141c-Bîlvănești (Bleahu et al., 1985).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Codarcea (op. cit., p. 38) descrie “le Flysch d’Arjana, formé de grès à petit grain, tantôt très quartzeux, tantôt faiblement micacés, rouillé par altération, extrêmement monotones. Sur le Mont Custura Zoinii, sur le Mont Cozia de Cornereva et dans la vallée de l’Idigel se trouvent desc congşomérats de quartz très développés, qui renferment quelques rares éléments de schistes cristallins micacés, des galets de calcaires mésozoïques et des intercalations de schistes gréseux, micacés, rouges. Ces schistes rouges rappelent le faciès de Gosau”. Năstăseanu (op. cit., 1979, p. 235) dă următoarea descriere: “Le couches d’Arjana sont représentées par des conglomérats, grès grossiers, grès calcaires et grès argileux, voire schisteux. Rarement on rencontre des intercalations centimétriques de marnes gréseuses grises”; (ii) Conglomeratele din Muntele Cozia, situate la baza formaţiunii, au 15-20 m grosime şi sunt lipsite de stratificaţie. Treptat, conglomeratele  devin mai fine, trecând la gresii gradate. Conglomerate grosiere cu episoade grezoase şi argiloase apar între Valea Frăsincea şi Valea Nievra. In Masivul Arjana-Cusmici conglomeratele şi gresiile, către care primele trec gradat, au o grosime de 100-150 m. Cu aceleaşi caractere Stratele de Arjana se extind între Valea Cerna şi Rîul Rece, iar spre nord se îngroaşă (Năstăseanu, op. cit., 1979, p. 235).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Năstăseanu (1979a, p. 234).

8.  Limite: In zona Sviniţa formaţiunea acoperă transgresiv depozite cretacic inferioare şi mai vechi; pe Valea Cernei ea acoperă transgresiv Formaţiunea de Nadanova (Codarcea et al., op. cit., 1961, p. 47). La localitatea tip acoperă Formaţiunea de Wildflysch, către care trece progresiv. La Muntele Cozia acoperă discordant Complexul Vulcano-Sedimentar jurasic în Facies de Feneş.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: Stratele de Arjana constituie un echivalent al Flişului de Mehedinţi (Codarcea et al., op. cit., 1961, p. 47).