Strate de Toroclej

1.  Statutul numelui: In uz.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza Fişului Curbicortical, Pânza de Teleajen (Moldavide).

3.  Vârsta: Barremian superior-Aptian superior (local Albian inferior) (Alexandrescu  et al., 1990, p. 14, 19; Ion, 1978, din Antonescu et Săndulescu, 1985, p.  78). In Strate le de Toroclej din Valea Trotuşului au fost identificate asociaţii palinologice ale Aptianului inferior şi superior (probabil şi Barremian terminal)(Antonescu et Săndulescu, 1985, p. 85).

4.  Sinonimie: "Stratele de Toroclej" (Joja et al., 1968b, p. 13; Alexandrescu  et al., 1990, p. 14);  "Flysch de Toroclej" (Antonescu et Săndulescu, 1985, p.  78).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Toroclej, afluent al p. Aţa (la rândul lui afuent drept al Văii Tarcăului) (Gherman et Solcanu, 1969, p. 182 şi harta din lucrare; pe harta geologică 1: 200,000, foaia 13-Piatra Neamţ localitatea tip se află în caroul d1); (ii) Stratele de Toroclej sunt prezente numai în partea estică a Pânzei Flişului Curbicortical; Harta geologică 1: 200,000, foile 13-Piatra Neamţ, caroul d1 (Mirăuţă, 1968; Joja et al., 1968b),  20-Odorhei (Săndulescu et al., 1968; Savu et al., 1968), 21-Bacău (Dumitrescu et al., 1968; 1970a); Harta geologică 1: 50,000, foaia 48c-Brateș (Săndulescu et al., 1992).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea "este constituită spre bază din argile şistoase, negre, dure, care alternează cu gresii micacee calcaroase, dure, compacte curbicorticale şi cu hieroglife pe faţa lor inferioară. La diferite nivele se întâlnesc bancuri de marno-calcare sideritice şi pelosiderite. In partea ei mijlocie şi superioară apar tot mai frecvente intercalaţii de marne cenuşii şi gresii curbicorticale făcând trecerea gradată spre flişul curbicortical" (Gherman et Solcanu, 1969, p. 182, 184). După Joja et al. (1968b, p. 13) formaţiunea constituie o stivă de 400 m grosime, de şisturi argiloase negre, cu intercalaţii de gresii calcaroase curbicorticale şi pelosiderite. După Vasilescu et al. (1968, p. 37) Stratele de Toroclej sunt formate din ritmuri binare sau ternare de gresii curbicorticale de 4-10 cm grosime, şisturi siltice şi argile negre, şisturi marnoase cenuşii şi verzi. Către partea inferioară a stivei, precum şi la diferite nivele în ea, şisturile alcătuiesc pachete mai groase. După Antonescu et Săndulescu (1985, p. 78) această formaţiune constituie un fliş şistos-grezos, cu gresii curbicorticale şi cu intercalaţii de argile siltice negricioase, de tipul şisturilor negre. In zona Valea Bistriţei-Valea Bicazului Stratele de Toroclej au 100-350 m grosime.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe  (ii): (i) Gherman et Solcanu (1969, p. 182); (ii) v. Sinonimie.

8.  Limite: In teritoriul în care a fost definită formaţiunea (între Valea Bicazului şi Valea Brateşului) nu este cunoscută limita inferioară (laminare tectonică). In Valea Bicazului  limita cu Flişul curbicortical inferior se află în cuprinsul unor depozite de vârstă Aptian superior (Clansayesian) (Alexandrescu  et al., 1990, p. 18). Intre Valea Bicazului şi în Valea Caşinului, la nord de Tg. Secuiesc, această limită are caracter heterocron (Aptian superior-Albian inferior) (Alexandrescu  et al., 1990, p. 19). In Pânza Flişului Curbicortical din sectorul Munţii Ceahlău-Munţii Ciucului limita inferioară a formaţiunii se află la contactul cu Stratele de Plăieşi iar limita superioară se află la contactul cu Flişul curbicortical inferior. In Pânza de Teleajen baza formaţiunii este necunoscută (laminare tectonică) iar limita superioară este la contactul cu  Seria de Teleajen (fliş curbicortical).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Foraminifere aglutinante (Vasilescu et al., 1968, p. 37).

10.  Mediul depoziţional: Marin, turbiditic şi pelagic.

11.  Corelări: Stratele de Toroclej din Pânza de Teleajen se corelează cu Flişul grezo-şistos şi grezos din Pânza de Bobu.