1. Statutul numelui: Valid, formal
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Grupul de Doamna; (iii) Pânza Cutelor Marginale, Moldavide.
3. Vârsta: Ypresian (Paleogen) (Bratu, în Dumitrescu et al., 1971).
4. Sinonimie: “Orizontul de gresii şi argile verzi“ (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964b).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Jgheabu Mare, afluent al Văii Doamnei, la SV de Piatra Neamţ, jud. Neamţ; (ii) Bazinul văii Bistriţa; Harta geologică 1: 200,000, foaia 5-Rădăuţi (Joja et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): "marnocalcare puţin nisipoase, de culoare cenuşiu închis-verzuie sau albăstrie când sunt proaspete, dure, formează deobicei cascade sau chei şi au o spărtură caracteristică, asemănătoare cu a lemnului rupt. Diaclaze mari, dispuse triclinic şi pline de calcit în cristale mari, completează ansamblul de însuşiri fizice ale acestui orizont." (Olteanu, 1953, p. 16).
7. Referinţa tip (i); Referinţe ulterioare (ii): (i) Olteanu (1953); (ii) Joja et al. (1968). Formaţiunea figurează pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 5-Rădăuţi.
8. Limite: Formaţiunea de Jgheabu Mare este precedată de Orizontul cu argile şi gresii verzui-albăstrui, corespondent al Formaţiunii de Straja şi este urmată de Calcarele de Pasieczna.
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Olteanu (1953) a identificat în secţiuni subţiri spiculi de spongieri şi variate foraminifere (Textularia, Cibicides, Globigerina, Rotalia). Bratu (în Dumitrescu et al., 1971) citează de la partea inferioară a formaţiunii o microfaună relativ bogată cu Acarinina acarinata Subb., A. pentacamerata Subb., A. intermedia Subb., Nummulites div. sp. care indică o vârstă ypresiană (Eocen inferior).
10. Mediul depoziţional: Bazin marin adânc, cu direcţii de curent predominant transversale, orientate de la E şi NE spre V şi SV. Orientarea curenţilor arată că materialul detritic îşi avea originea în depozitele Platformei Est Europene (Mihăilescu, 2000).
11. Corelări:
Ing. Nicolae Mihăilescu, 2001
Literatura citată
Dumitrescu I., Joja T., Săndulescu M., Alexandrescu G., Săndulescu Jana, Bratu Elena, Stefănescu M., Micu M., Mărunţeanu Mariana, 1971, Monografia formaţiunilor din zona externă a flişului Carpaţilor Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R.
Joja T., Alexandrescu Gr., Bercia I., Mutihac V., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi. Notă explicativă, 63 p.
Joja Theodor, Alexandrescu Grigore, Bercia Iosif, Mutihac Vasile, Dimian Mircea, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi.
Mihăilescu N., 2000, Atlasul paleontologic. Paleogeografia Eocenului din Carpaţii Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964b, Structura geologică a molasei miocene dintre valea Bistriţei şi Tazlău. D. S. Inst. Geol., 49, 1, 67-76.
Olteanu Fl., 1953, Faciesurile si tectonica Miocenului subcarpatic din regiunea Berzunt. DS Com. Geol., 37, 76-93.