1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);
Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Sarmaţian (Basarabian).
4. Sinonimie: “tuf d'Apahida-Sic-Iclod” (Răileanu, 1959, p. 229); “Tuful de Apahida-Sic-Iclod” (Vancea, 1960, p. 25); “Tuful de Iclod” (Dumitrescu, 1968, p. 27).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Iclod (la sud vest de Gherla şi nord de Apahida) jud. Cluj; (ii) zona Gherla-Dej pe Harta geologică 1:200.000, foaia 10-Cluj, caroul b4.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): “Tuful de Iclod are în regiunea Orman 5 m grosime şi este constituit la bază dintr-o gresie cu elemente eruptive, cu foarte multe urme de plante, apoi din marne tufacee, iar la partea superioară dintr-o alternanţă de strate de tuf cu marne” (Dumitrescu, 1968, p. 27). Acest tuf este situat la circa 100 m sub Tuful de Ghiriş. La aproximativ 150 m sub Tuful de Iclod se află Tuful de Buneşti, gros de 6-12 m (Dumitrescu, 1968, p. 27).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Dumitrescu (1951, 1958, citat de Dumitrescu, 1968, p. 27).
8. Limite: Tuful de Iclod se aşterne peste o serie marnoasă groasă şi suportă marne cu intercalaţii nisipoase cu concreţiuni (Dumitrescu, 1968, p. 27).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: Tuful de Iclod este echivalentul Tufului de Borşa şi cu Tuful de Hădăreni (Dumitrescu, 1968, p. 27).