Strate de Feneş Inferioare

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice (Unitatea de Feneş = Blăjeni-Feneş).

3.  Vârsta: Neocomian (Valanginian-Hauterivian).

4.  Sinonimie: “Litofaciesul şistos (strate de Feneş inferioare)” (Bleahu et Dimian, 1967, p. 285); “Stratele de Feneş inferioare” (Ianovici et al., 1969, p. 170; 1976, p. 238); “Stromatite, şisturi argiloase (strate de Feneş inferioare)” pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 18-Turda.

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Feneşului, afluent stâng al Văii Ampoiului, la NV de Feneş, jud. Alba (harta geologică 1: 50,000, în Bleahu et Dimian, 1967); (ii) Bazinul Văii Ampoiului (văile Feneş, Ischia, Ampoiţa, Ighiel); Harta geologică 1: 200,000, foaia 18-Turda, carourile c2, d1, d2 (Lupu et al., 1967; 1967a); Harta geologică 1: 50,000, foaia 74c-Zlatna (Borcoş et al., 1981).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Bleahu et Dimian (1967, p. 285) descriu Stratele de Feneş Inferioare ca fiind alcătuite “în mare parte din şisturi de culoare verde şi violacee, vărgate, pe lângă care apar subordonat şi brecii mixte vulcanogen-sedimentare, klippe sedimentare de calcare jurasice, ofiolite, jaspuri”. După Ianovici et al. (1969, p. 170-172) “Termenul litologic predominant îl constituie argilitele şistoase, siltice, de culoare violacee, verzuie, uneori vărgate, uşor metamorfozate....Printr-un metamorfism incipient, o parte din materialul argilos a trecut în sericit şi clorit... In cadrul Stratelor de Feneş este caracteristică asociaţia intimă dintre şisturi argiloase, siltitice, vărgate, roşii şi verzi cu spilite (subordonat şi diabaz-porfirite) şi cu calcare interstratificate într-o alternanţă deasă de ordinul milimetrilor sau al centimetrilor. Aceată rocă, constituită din pături succesive de şisturi argiloase, calcare şi spilite, poartă numele de stromatit.... In cadrul litofaciesului stromatitic apar şi şisturi argiloase vărgate, verzui sau roşii-violacee, alcătuite din material fin, epiclastic şi piroclastic, produs prin alterarea rocilor efuzive bazice. Asociaţia intimă dintre ofiolite (de obicei spilite ) şi calcare sau şisturi nu se limitează însă întotdeauna la alternanţe de strate... Asociate rocilor argiloase şi calcaroase, în Stratele de Feneş inferioare mai apar nivele de brecii mixte vulcanogen-sedimentare, conglomerate tilloide, paraconglomerate cu liant argilos, jaspuri, klippe sedimentare (olistolite) provenite în majoritate din calcare neojurasice“. Sunt citate curgeri de spilite în facies pillow lava (Ianovici et al., 1969, p. 175). Descrierea litofaciesului stromatitic a fost făcută prima dată de Bleahu et Dimian (1963, p. 82) şi completată de Bleahu et Dimian (1967, p. 286-287). Tectonizarea intensă a rocilor acestei formaţiuni a dus la apariţia aspectelor datorate metamorfismului incipient (compactare, laminarea galeţilor din conglomerate, minerale de neoformaţie, cataclazarea gresiilor, budine, cute disarmonice, apariţia filitelor, mobilizarea unor minerale (calcit, silice) şi injectarea lor discordantă în raport cu stratificaţia iniţială, apariţia unei şistozităţi aproape paralele cu stratificaţia primară, recristalizarea calcarelor). In bazinele văilor Ampoiţa şi Ighiel se trece la un facies grosier vulcanogen-sedimentar, brecii mixte cu liant spilitic, cineritic sau grauwacke în strate de 1-20 m grosime (Ianovici et al., 1969, p. 172-174).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bleahu et Dimian (1967, p. 285-288); (ii) Ianovici et al. (1969, p. 170-172, 1976, p. 238).

8.  Limite: Limita inferioară neprecizată. Limita superioară, în bazinul Văii Ampoiului, este la contactul concordant, cu continuitate litologică, cu Stratele de Feneş Superioare.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional: Marin, în care a alternat acumularea unor roci sedimentare fine, cu acumularea unor roci magmatice (ofiolite).

11.  Corelări: