Tuful de Ghiriş

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);

Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Stratelor de Dobîrca (Popescu et al., 1995, fig. 4 la p. 6); (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3. Vârsta: Sarmaţian (Basarabian). După Mârza et Mészáros (1991, p. 17 şi Tabelul 1 la p. 18)  vârsta este Volhinian inferioară.

4.   Sinonimie: “Tuful dacitic de Ghiriş”, “Tuful de Ghiriş” (Răileanu, 1955, p. 137; Vancea, 1960, p. 44-45; Pătruţ, 1952, p. 103; Ilie, 1952, p. 156; Marinescu et Peltz, 1967, p. 15; Solcanu et Turtureanu, 1971, p. 488); “Le tuf de Ghiriş” Mârza et al. (1991, p. 180); “The Ghiriş tuff” (Mészáros  et al., 1992, p. 64). Sinonime locale (după Mârza et Mészáros, 1991, Tabelul 1 la p. 18): Tuf de Rotbav, Tuf de Grînari, Tuf de Jilbert.

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Ghiriş, la est de Apahida, jud. Cluj; (ii) “Incepând de la Sînicoară până la Ţentea, apoi de la Făgădăul Buza până la Năsalu, Chiochiş, Strugureni-Apatiu-Checi apare la suprafaţă” (Vancea, idem, p. 44). La Strugureni, la 40 m sub Tuful de Ghiriş este prezent alt tuf dacitic de 3 m grosime. La 240 m sub Tuful de Ghiriş se găseşte Tuful de Hădăreni (Vancea, 1960, p. 42). După acelaşi autor Tuful de Ghiriş este cunoscut la Sava-Imbuz-Petea-Sucutard-Năsalu, Devecior-Chiochiş, Viişoara, Hădăreni, în partea de NV a Depresiunii Transilvaniei. Mai este prezent la Rutişor, la nord de Sîntejude şi în sonda 5-Puini. De asemeni este menţionat la sud de Blaj până la Şeica Mare şi din zona Ocnişoara-Blaj (Vancea, idem, p. 58-61). Ilie (ibidem, p. 156) menţionează Tuful de Ghiriş în vestul Depresiunii Transilvaniei (zona Cojocna-Turda-Ocna Mureşului). După Mârza et Mészáros (idem, p. 19) Tuful de Ghiriş aflorează în zona Ghiolţ (1,35 m grosime) - Ghirişu Român (4,51 m grosime)- Dealul Brîul Alb la Hădăreni (6,06 m grosime) - Dealul Banţa la Ocna Mureş (6,62 m grosime). Apare de asemenea între Târnava Mare şi Târnava Mică. Harta geologică 1:200,000, foile 10-Cluj, 11-Bistriţa, 18-Turda, 19-Târgu Mureş; Harta geologică a zonei Dej - Bobâlna - Şoimeni - Răscruci - Gherla, 1:100,000 în Mârza et al. (1991).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Tuful de Ghiriş constituie un orizont reper în Depresiunea Transilvaniei. El este un tuf dacitic “intercalat într-un complex de marne stratificate, cenuşii sau gălbui, cu intercalaţii subţiri de nisip” (Vancea, idem, p. 45). După Mârza et Mészáros (idem, p. 19 şi Tabelul1 la p. 18) acest tuf are compoziţie andezitică şi prezintă alteraţii (bentonitizare, zeolitizare). La nord de Sîntejude Vancea (idem, p. 45-46) descrie acest tuf gros de 4,9 m, constituit din mai multe intervale în care acesta are caracter marnos şi grezos, are culoare cenuşie ori gălbuie şi este dur ori friabil. La est de Blaj, pe Valea Târnavei Mici (la est de Petrisat), Tuful de Ghiriş are 8 m grosime (Vancea, idem, p. 58). La Şeica Mare (SE de Blaj) acest tuf are 8,35 m grosime (Larisa Ungureanu, citată de Vancea, idem, p. 59-60). Aici tuful este albicios, grezos pe primii metri şi conţine concreţiuni calcaroase mari. In jumătatea superioară este albicios, compact, fin granular şi conţine un strat grezos cu multe resturi cărbunoase. In sud-estul Depresiunii Transilvaniei (jud. Braşov) Tuful de Ghiriş, cu grosimi de 6 m la Grînari, Lovnic (Dealul Wart, Valea Kohlung). Tuful de Ghiriş este cunoscut în Domul Şincai (Vancea, idem, p. 127). In Brahianticlinalul Sînger tuful aflorează şi are o grosime de 6 m. Este fin, compact la partea superioară şi grezos, stratificat la partea inferioară (Vancea, idem, p. 131). In Domul Saroş tuful este prezent la adâncimea de 805 m  (Vancea, idem, p. 136). In Domul Bazna tuful este la 670 m adâncime (Vancea, idem, p. 143). La circa 460 m deasupra Tufului de Ghiriş se află Tuful Dacitic Inferior (v. fişă litostratigrafică).

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Jekelius (1926, citat de Vancea, idem, p. 53).

8.   Limite: Tuful de Ghiriş este intercalat către partea superioară a Stratelor de Dobîrca.

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) La sud de Viişoara, la 4 m deasupra tufului au fost identificate în marne Ervilia şi Syndesmia (Vancea idem, p. 47). Citează aceeaşi faună şi de la nord de Petrisat până la Ocnişoara. La Ghijasa de Sus tuful conţine gasteropode mici, Rotalia beccarii, Anomalina grosserugosa, Triloculina oblonga, Articulina sarmatica (Vancea, idem, p. 51); (ii) Mârza et al. (1991, p. 181) indică Zona NN7/8 a Volhinianului inferior terminal. Mészáros et al. (1992, p. 69) au identificat asociaţii sarmaţiene de nannoplancton, cu Catineaster coalitus (NN8) şi cu Discoaster hamatus (NN9).

10. Mediul depoziţional: Bazin de subsidenţă cu acumulare de sedimente monotone în regim hidrodinamic liniştit favorabil depunerii nivelelor de tufuri dacitice (Ilie, ibidem, p. 156).

11. Corelări:

 

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000