1. Statutul numelui: Sinonim învechit pentru Argile vărgate şi tufite.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza de Audia (Moldavide).
3. Vârsta: Vraconian-Cenomanian (?Turonian) (Băncilă, 1958, p. 223; Băncilă et Marinescu, 1966, p. 304).
4. Sinonimie: v. fişa: "Argile vărgate şi tufite"; "Orizontul argilelor marnoase roşii" (Băncilă, 1958, p. 223); "Stratele de Bota" (Marinescu, 1962a, p. 66); "seria stratelor de Bota" (Marinescu, 1962b, p. 111); "Stratele de Zagon" (Filipescu, 1955, din Dumitrescu et al., 1970b, p. 30).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Bota, care izvorăşte de sub vârfurile Bota Mare şi Bota Mică; afluent al văii Zăbrătău; Jud. Covasna (Marinescu, 1962a, Harta geologică); (ii) Denumirea Strate de Bota este aplicată unor litologii caracteristice Pânzei de Audia dintre Valea Covasnei şi Valea Siriaşului (Băncilă et Marinescu, 1966, p. 304); Harta geologică 1: 200,000, foaia 29-Covasna, caroul c1 (Dumitrescu et al., 1968; 1970b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): In zona Covasna Stratele de Bota apar ca un "pachet de maxim 100 m grosime, alcătuit din argile roşii şi verzi, rar negre, tufite, calcare albicioase fine, diaclazate, gresii micacee în plăci şi silicolite roşcate. Intre acestea apar intercalate 3-4 nivele de marne brecioase în care intră elemente de granodiorite roz, calcare, diabaze şi şisturi argiloase verzui" (Băncilă et Marinescu, 1966, p. 304). Marnele brecioase conţin frecvent belemniţi şi fragmente de inocerami. Alte informaţii în Băncilă (1958, p. 223).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu (1957, din Băncilă et Marinescu, 1966, p. 304); (ii) Băncilă (1958, p. 223); Marinescu (1962c, din Dumitrescu et al., 1970b, p. 31).
8. Limite: Limita inferioară a Stratelor de Bota este la contactul cu Orizontul gresiilor silicioase cu glauconit al Seriei Şisturilor Negre. Limita superioară este la contactul cu Gresia de Siriu.
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Belemniţi (Parahibolites tourtiae, Neohibolites ultimoides), inocerami (Inoceramus sulcatus), foraminifere (Marinescu, 1962a, 1962b, 1962c; Băncilă et Marinescu, 1966, p. 304).
10. Mediul depoziţional: Marin, pelagic.
11. Corelări: Stratele de Bota se coreleaza stratigrafic, spre vest, cu Seria de Macla din Pânza de Macla, iar spre est cu Seria argilelor rubanate din Pânza Argilelor Rubanate.
Literatura citată
Băncilă I., 1958, Geologia Carpaţilor Orientali. Ed. Ştiinţifică, 368p.
Băncilă I., Marinescu I., 1966, Conribuţii noi la cunoaşterea geologiei regiunii Covasna. AN, 35, 299-333.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna. Notă explicativă, 80 p.
Filipescu M.G., 1950, Vârsta complexului gipsurilor inferioare din Subcarpaţi. Natura, 2, 6, 27-33 (non vid).
Filipescu M.G., 1955a, Cercetări geologice în Zona internă şi mediană a Flişului dintre Valea Uzului şi Valea Târlungului. D.S. Inst. Geol. Rom., 39, 156-171.
Marinescu I., 1962a, Cercetări geologice în flişul munţilor Buzăului. D. S. Inst. Geol., 44, 61-75.
Marinescu I., 1962b, Structura geologică a flişului dintre valea Bâsca Mare şi izvoarele Putnei. D. S. Inst. Geol., 46, 109-125.
Marinescu I., 1962c, Asupra unei brecii sedimentare din flişul munţilor Buzăului. D. S. Inst. Geol., 43, 165-169.