1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor; (iii) Apusenidele Nordice, Unitatea de Bihor (Munţii Pădurea Craiului, centru şi sudul Munţilor Bihor); Sistemul Pânzelor de Codru (Pânza de Vălani).
3. Vârsta: Apţian inferior (Bedoulian). După Bordea et Bordea (1987, p. 51) formaţiunea începe în Gargasian în sectorul central al Munţilor Pădurea Craiului şi în Bedoulianul superior în nordul Munţilor Pădurea Craiului.
4. Sinonimie: “stratele de Ecleja” (Patrulius, în Patrulius et al., 1968, p. 23; Bordea et Istocescu, 1970, p. 53); “Stratele de Ecleja” (Patrulius, în Patrulius et al., 1974, p. 24; Patrulius în Patrulius et al., 1976, p. 209); “La formation d’Ecleja” (Bordea et Bordea, 1987, p. 51).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei, carourile c2, d4 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968c); Harta geologică 1: 50,000, foile 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986) şi 41d-Răchițele (Mantea et al., 1987). Pe teritoriul Munţilor Pădurea Craiului formaţiunea are 100-700 m grosime; pe teritoriul Pânzei de Vălani are 250-400 m grosime (Patrulius, în Patrulius et al., 1974, p. 24). Formaţiunea este prezentă şi în partea centrală a Munţilor Bihor (Valea Seacă).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Patrulius (în Patrulius et al., 1974, p. 24) dă următoarea descriere: “Această formaţiune groasă de 100-700 m pe teritoriul Pădurii Craiului este reprezentată de o succesiune monotonă de marne cenuşii, în parte siltice până la siltite marnoase. In anumite sectoare (Valea Mnierei, Vârciorog) partea inferioară a stratelor de Ecleja comportă intercalaţii de marnocalcare cu patină de alteraţie cenuşiu deschis-gălbuie şi de calcare cenuşii, negricioase sau violacee, în bancuri de 0,5-2 m, micritice, bioclastice cu orbitoline, fragmente de echinoide, crinoide şi bivalve cu testul gros, gasteropode şi corali (Valea Groapa Popii, afluent sudic al Văii Poienii), cu foraminifere pelagice (Hedbergella) în matricea micritică.”; (ii) In Pânza de Vălani formaţiunea conţine rare intercalaţii de calcare argiloase cu orbitoline şi lentile groase de calcare cenuşii şi negre (Calcarele Medii cu Pachiodonte) cu microfacies pelmicritice şi intrabiosparitic. Acestea conţin pachiodonte şi corali rămuroşi sau cu aspect masiv (Patrulius, în Patrulius et al., 1974, p. 24).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Patrulius et al., 1968, p. 23); (ii) Patrulius (în Patrulius et al., 1974, p. 24; în Patrulius et al., 1976, p. 209).
8. Limite: Limita inferioară este la contact cu Calcarul cu Pachiodonte Inferior. Limita superioară este la contactul cu Calcarele cu Pachiodonte Superioare (în Munţii Pădurea Craiului) sau cu Formaţiunea de Valea Gărdanului (în Pânza de Vălani din zona Sohodol-Meziad)
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) După Patrulius (în Patrulius et al., 1976, p. 209) în baza formaţiunii (la Cornet, Vârciorog) amoniţi (Ancyloceras, Deshayesites, Cheloniceras, Ammonitoceras), belemniţi (Neohibolites aptiensis), brahiopode (Plicatula placunea, P. carteroniana, Sellithyris sella, “Terebratula” moutoniana), echinoide. La nivele superioare în succesiune sunt citate Argvetites minor, Ancyloceras helicoides. La partea terminală este prezent Neohibolites aptiensis; (ii) Bordea et Istocescu (1970, p. 54) identifică zonele de amoniţi: Zona Deshayesites deshayesi (Bedoulian), Zona Aconeceras nisus şi Cheloniceras subnodocostatum (Gargasian), Zona Diadococeras nodocostatum (Clansayesian).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bordea S., Bordea Josefina, 1987, Note préliminaire sur la présence des Orbitolinidés primitifs du Calcaire d’Albioara (au sud de Pădurea Craiului, Monts Apuseni). D.S. Inst. Geol., 72-73, 4, 45-53.
Bordea S., Istocescu D., 1970, Contribuţii la studiul stratigrafic al Cretacicului (Neocomian-Turonian) din partea vestică a Munţilor Pădurea Craiului. D.S. Inst. Geol., 55, 4, 49-57.
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Costea C., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Mantea G., Ștefan A., Rusu A., Dimitrescu R., 1987, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 41d-Răchițele.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968c, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.
Patrulius D., Ştefănescu M., Popa Elena, Popescu Ileana, 1968b, Geology of the Inner Zones of the Carpathian Bend. Intl. Geol. Cong., XXIII Session, Guide to Excursion 50AC, Romania, 50 p.
Patrulius D., Mantea G., Bordea S., Bordea Josefina, Popa Elena, Ştefănescu M., 1974, Studiul de sinteză al formaţiunilor tithonice şi barremiene din Autohtonul de Bihor, între: Crişul Repede şi Someşul Cald în vederea descoperirii de noi perimetre purtătoare de zăcăminte de bauxită. Raport, 28 p.
Patrulius D., Gheorghian Doina, Mirăuţă Elena, 1976b, Corrélation biochronologique du Calcaire de Roşia, formation triassique du Systéme des Nappes de Codru (Monts Apuseni). D. S. Inst. Geol., 62, 4, 121-133.
Patrulius D., Neagu T., Avram E., Pop G., 1976c, The Jurassic-Cretaceous boundary beds in Romania. AN 50, 71-125.
Patrulius D., Drăgănescu A., Baltres A., Popescu B., Rădan S., 1976d, Carbonate rocks and evaporites – Guidebook - Intl. Coll. on Carbonate Rocks and Evaporites, Romania. Guidebook Series No. 15, 82 p.