Tuful de Dej

Descarca / Imprima

 

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);

Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Dej, situat în baza acesteia; (iii) Depresiunea Transilvaniei; Zona Flişului Transcarpatic (Pânza Botizei).

3.  Vârsta: Badenian inferior (Langhian) (Popescu et al., 1995, fig. 5 la p. 7).

4. Sinonimie: “Tuf dacitic de Dej” (Vancea, 1960, p. 17 şi 118); “Tuful de Dej” (Atanasiu L., 1955, p. 93; 1956, p. 38); Răileanu, 1955, p. 133; Dumitrescu, 1968, p. 24); “Orizontul tufului de Dej” (Ciupagea et al., 1970, p. 68); “tuf de Perşani” pe rama de SE a Depresiunii (Ciupagea et al., ibidem); “Tuf de Dej” (Mîrza et Şuraru, în Motaş et al., 1972, p. 41; “The Dej Tuff” (Mărunţeanu, 1993, p. 102); ?“tuf de Cibin” (Gheorghian M. et al., 1975), “Orizontul tufului de Dej” (Antonescu et Popescu, 1975, p. 51); “Le tuf de Dej” (Mârza et al., 1991, p. 173); “Dej Tuff” (Popescu et al., 1995, fig. 5 la p. 7).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Dracu, la 300 m amonte de confluenţa cu Someşul (la vest de localitatea Dej), jud. Cluj (Mîrza et Şuraru, în Motaş et al., 1972, p. 41); (ii) Tuful de Dej este răspândit în nordul şi nord-vestul Depresiunii Transilvanie: “Reteag, Ilişua, Ciceu-Giurgeşti, Hăghimaş, Căian, Diug, Piatra, traversează Someşul Mare între Micod şi Nimigea, de unde trece spre Cepari, Dumitra şi la nord de Băile Slătiniţa înspre Prundul Bârgăului-Colibiţa. In direcţia vestică se întinde în regiunea localităţilor Dobîrca, Chindea, Ciumăfaia, Ghiula, Măcicaşul Lung etc.“ (Vancea, idem, p. 18). In Domul Sărmăşel Tuful de Dej a fost interceptat la adâncimea de 2961 m (Vancea, idem, p. 118). Pentru alte localităţi la care tuful a fost interceptat la diferite adâncimi (v. Vancea, idem, Tabelul 1, la p. 20). Partea superioară a Tufului de Dej aflorează la Nireşul Român, Chiuza, Nimigea; Harta geologică a zonei Dej - Bobâlna - Şoimeni - Răscruci - Gherla, 1:100,000 în Mârza et al. (idem). Tuful de Dej este cunoscut şi în Bazinul Şimleului (Ortelec, Mirşid,  Chilioara), Bazinul Baia Mare (Benesat, Valea Chioarului), Maramureş (Ocna Şugatag). Harta geologică 1:200,000, foaia 10-Cluj, carourile a1, b4; foaia 11-Bistriţa, carourile a1-a4; foaia 27-Sibiu, caroul b1; Harta geologică 1:50,000, foile 29a-Zalău, 92c-Sibiu.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i)  Mîrza et Şuraru (în Motaş et al., idem, p. 41-43) dau o descriere detaliată a stivei de 50 m grosime de la punctul clasic. Tuful de Dej este un tuf dacitic care are 50-100 m grosime (Marinescu et Peltz, 1967, p. 13), este “gălbui, grezos, grosier la bază, în general de culoare verzuie, dispus în strate de diferite grosimi cu intercalaţii subţiri de marne” Vancea (idem, p. 18). Acelaşi autor prezintă succesiunea Tufului de Dej de la Cepari (sud Năsăud, pe Harta geologică 1:200,000, foaia 11-Bistriţa, caroul a2) groasă de circa 37 m. Tuful are caracter dacitic şi este prezent constant în interiorul Depresiunii Transilvaniei, cu grosimi de 5-80 m (Ciupagea et al., idem, p. 69). Partea lui superioară constă din “strate subţiri de tufuri cu gresii foarte dure, cu vine de calcit şi intercalaţii de marne albe calcaroase cu Globigerine, nisipuri şi marne gipsoase” (Vancea, idem, p. 20). La est de Ciceu-Giurgeşti (în Valea Dosului) către baza Formaţiunii de Dej există 3-5 nivele de ignimbrite (Popescu et al., idem, p. 8). Pe marginea de nord a Depresiunii (de la Colibiţa până la vest de Cluj) tuful, cu grosimi de 20-200 m, este grosier în bază, verzui, cu intercalaţii subţiri de marne (Ciupagea et al., idem, p. 68). După aceiaşi autori pe rama de SE a Depresiunii, între Racoş şi sud Şercaia are grosimi de 250-550 m. Spre vest este cunoscut la Porumbacu de Sus (Valea Mare) - sud Avrig - Racoviţa - Tălmaciu, unde devine fin granular, alb. După Ciupagea et al. (idem, p. 69) în partea de sud-vest a Depresiunii “orizontul de tuf dacitic este înlocuit prin complexul marnelor tufacee cu globigerine, cu intercalaţii de tufuri dacitice şi de marne calcaroase cu globigerine”. In zona Dej (Dumitrescu, 1968, p. 25) descrie astfel Tuful de Dej: “Nivelul tufului grosier, friabil, este constituit în principal din material piroclastic şi din material detritic, slab cimentate, materialul detritic pe alocuri atingând dimensiuni mari, tuful devenind un adevărat conglomerat....Grosimea variază între 4 m - 14 m. Caracteristica acestui nivel este faptul că frecvent remaniază intraformaţional bucăţi de marne cu globigerine din nivelul subjacent”. La Mureşenii Bîrgăului Tuful de Dej are circa 60 m grosime (Atanasiu L., 1955, p. 93). In zona Botiza-Dragomireşti din Maramureş (între pâraiele Baicului şi Botiza) Tuful de Dej este constituit din “un nivel inferior cu tufuri grosiere, verzui cu pete albe, cu remanieri de tufuri verzui, fine (5-15 m) ce suportă cca 4 m marne cenuşii tufacee cu globigerine, cu intercalaţii de tufuri fine în plăci; un nivel superior constituit din tufuri verzui, cu granulaţie fin-medie, cu intercalaţii de marne cenuşii, tufacee (30-50 m)” (Antonescu et Popescu, ibidem). După Mârza et Mészáros (idem, Tabelul 1 la p. 18) Tuful de Dej este riodacitic şi a suferit fenomene de alterare (zeolitizare, silicifiere, calcitizare). Tuful de Dej din zona Dej - Chinteni - Orman a fost descris în detaliu de Mârza et al. (idem, p. 173-178 şi harta geologică însoţitoare).

La NE de Zalău Tuful de Dej are grosimi de la 40 m (la Bîrsa) la 250 m (între Mirşid şi Firminiş). In Valea Lazu şi Valea cu Rîpi succesiunea Tufului de Dej constă din două intervale (Mărunţeanu, ibidem, şi fig. 2):

- O secvenţă inferioară, de până la 150 m grosime, şi cu variaţii faciale laterale, care constă din alternanţe decimetrice de tufuri şi tufite cu intercalaţii de aglomerate vulcanice (în jumătatea inferioară) şi marne tufacee albe, cu lentile de gips  (în jumătatea superioară). La est de Mirşid încep să apară intercalaţii de microconglomerate. Pe dealurile Barcău şi în viile Spinaţi succesiunea devine dominant conglomeratică, cu rare intercalaţii de marne tufacee şi şisturi calcaroase către partea superioară. Către Bîrsa unde aflorează doar partea inferioară a secvenşei sunt prezente depozite dominant tufitice.

- Secvenţa superioară, cu grosime sub 100 m, apare în Valea Lazu unde constă din alternanţe decimetrice de tufuri şi tufite, cu intercalaţii centimetrice de marne tufacee, albe şi gresii tari, cenuşii-albicioase, cu diaclaze şi hieroglife.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Posepny (1867, citat de Vancea, idem, p. 18); (ii) v. Sinonimie.

8.  Limite: Limita inferioară a Tufului de Dej este transgresivă, peste formaţiuni paleogene şi miocen inferioare.Tuful de Dej este situat la baza Formaţiunii de Dej, deasupra Formaţiunii de Ciceu-Giurgeşti (Popescu et al., idem, fig. 5 la p. 7). Atanasiu L. (ibidem)  menţiona că în zona Mureşenii Bîrgăului Tuful de Dej se aşterne peste Stratele de Hida. După Vancea (idem, p. 19) Tuful de Dej se află în mod constant “la baza formaţiunii cu sare”. In sudul Depresiunii Transilvaniei forajele de la Daia şi Nucet au interceptat la baza tufului de Dej, la 940 m, respectiv 1142 m adâncime, depozite eocene, iar la Agnita Tuful de Dej stă pe depozite triasice (Codarcea et Stancu, 1968, p. 33). Pe Valea Rîuşorul de la SV de Cisnădioara stă peste conglomerate senoniene (Gheorghian M. et al., 1975, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 92c-Sibiu). Pe teritoriul Hărţii geologice 1:200,000, foaia 10-Cluj limita inferioară este la contactul cu Marnele cu Globigerine.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Nannofosilele sunt identice în întreaga succesiune a Tufului de Dej (Mărunţeanu, ibidem); (ii) După Mârza et Mészáros (idem, Tabelul 1 la p. 18) Tuful de Dej corespunde zonei de nannoplancton NN5 (Zona Sphenolithus heteromorphus). (Langhian).

10. Mediul depoziţional: Subacvatic, alimentat ritmic cu strate de cenuşă vulcanică.

11. Corelări: După Gheorghian M. (1971, fig. 6 la p. 117) Tuful de Tălmaciu din sudul Depresiunii Transilvaniei se corelează cu Tuful de Dej din nord-vestul Depresiunii. Tuful de Dej este echivalent Tufului de Perşani (Vasilescu et al., 1968, p. 43). Corespondentul Tufului de Dej se găseşte în zona subcarpatică (judeţul Vâlcea).

 

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000