1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea cuprinde un membru (Gresia de Sita-Tătaru) la partea ei superioară; (iii) Pânza de Teleajen (Moldavide).
3. Vârsta: Aptian superior-Vraconian inferior.
4. Sinonimie: “fliş curbicortical sau de Teleajen” (Patrulius et al., 1968, p.46-47); “seria de Teleajen”, “seria flişului curbicortical” (Dumitrescu et al., 1970b, p. 25); “Fliş curbicortical” (Harta geologică 1:200,000, foaia 28-Braşov, în cuprinsul Pânzei Flişului Curbicortical).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Profilul rîului Teleajen şi al pîrâului Carpenul (Popescu, 1958, p. 174 şi Harta geologică de la fig. 2); (ii) Harta geologică 1:200,000, foile 28-Braşov (Patrulius et al., 1967; 1968), 29-Covasna (Dumitrescu et al., 1968; 1970b), 35-Târgovişte (Murgeanu et al., 1968; Patrulius et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): O serie tipică de fliş a cărei grosime depăşeşte 2000 m (Patrulius et al., 1968, p. 47) care ”constă dintr-o alternanţă deasă de gresii şi marne sau argile nisipoase, prezentând caracterele unei sedimentaţii ritmice, tipice. Gresiile sunt cenuşii, calcaroase, pronunţat curbicorticale şi cu numeroase hieroglife bine reliefate. Gresiile mai groase sunt de obicei drepte, reiate, cu tendinţa de a se desface în lespezi şi devin larg curbicorticale numai pe faţa superioară. Marnele, în general nisipoase şi micacee, prezintă o alternanţă deasă, de culoare cenuşie închis şi verzuie, care determină aspectul rubanat, caracteristic al deschiderilor spălate de apă. Mai rar, se întâlnesc intercalaţii de marne calcaroase care se sparg în plăci cu suprafeţe larg concoidale” (Popescu, 1958, p. 174-175). In stratele predominant marnoase sunt prezente şi marne calcaroase, sideritice, cu alteraţie galben-portocalie. Caracterele descriptive ale gresiilor masive şi variaţiile laterale de facies, precum şi modul de apariţie a intercalaţiilor de argile roşii, în sectorul dintre Valea Doftanei-Valea Buzăului, pot fi gasite în Popescu (1958, p. 175-180).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (1958, p. 174-180).
8. Limite: Limita inferioară se află la contactul cu Stratele de Toroclej, iar limita superioară la contactul cu Seria de Dumbrăvioara şi cu Gresia de Măciucu Berţii.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Amoniţi, belemniţi, inocerami, bivalbe, foraminifere (Globotruncana) (Popescu, 1958, p. 176).
10. Mediul depoziţional: Marin, turbiditic.
11. Corelări: Seria de Teleajen se corelează cu Seria de Bobu din Pânza de Bobu.
Literatura citată
Băncilă I., 1958, Geologia Carpaţilor Orientali. Ed. Ştiinţifică, 368p.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna. Notă explicativă, 80 p.
Murgeanu G., Patrulius D., Gherasi N., Ghenea N., Ghenea Ana, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Tîrgovişte.
Patrulius D., Ghenea C., Ghenea Ana, Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Târgovişte. Notă explicativă, 59 p.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Popescu Gr., 1958, Contribuţii la stratigrafia flişului cretacic dintre valea Prahovei şi valea Buzăului cu privire specială asupra văii Teleajenului. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 3, 3-4, 159-199.