1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Silvaniei (zona din colţul de NV al Masivului Preluca).
3. Vârsta: Badenian superior.
4. Sinonimie: “Tortonianul” (Marinescu et Marinescu, 1962, p. 182); “Coaş tuff Fm.” (Marinescu et al., 1998, p. 185).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Coaş, jud. Maramureş (v. harta geologică 1: 40,000, în Marinescu et Marinescu, 1962); (ii) Tuful de Coaş constituie o bandă cu direcţia NE-SV, între Făureşti, Plopiş, Curtuiuşul Mic, Remecioara, deal la sud de Cărpiniş, Valea Slatinei la Băile Cărbunar; Harta geologică 1: 200,000, foaia 3-Baia Mare, carourile c3, c4 (Gherasi et Bombiţă, 1967a; Gherasi et al., 1967); Harta geologică 1: 50,000, foaia 18b-Cavnic (Borcoş et al., 1977; 1978).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Marinescu et Marinescu (1962, p. 182) au descris dintr-o zonă de la sud de Baia Sprie depozite sedimentare a căror poziţie stratigrafică este aceeaşi cu ceea ce Marinescu et al. (1998, p. 185) numesc Tuf de Coaş. După Marinescu et Marinescu (op. cit.,1962, p. 182) formaţiunea are 150-200 m grosime şi este constituită din “tufuri albe, slab cenuşii sau galbene-verzui, cu granulaţie fină sau grosieră, foarte uşor alterabile, în bancuri de 30-50. Intercalate la diferite nivele în tufuri, întâlnim bancuri lentiliforme de gresii grosiere organogene, deseori tufacee, uneori tufite, câteodată marne sau argile şi de obicei calcare cu Lithothamnion de tipul calcarelor de Leitha.” Calcare de acest tip foarte fosilifere sunt citate de pe Valea Slatinei şi la Băile Cărbunar.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu et Marinescu (ibidem).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu depozite paleogene ori cu fundamentul cristalin. Limita superioară este la contactul cu erupţiile andezitice (Dealurile Măgura, Măguricea sarmaţiene sau cu ?Formaţiunea de Cărpiniş.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In calcare şi în gresii, mai rar în tufuri, sunt prezente numeroase resturi fosile (la vest de Vârful Muncelul de la Coaş, Valea Măciştii la Cărpiniş, la Băile Cărbunar). Marinescu et Marinescu (op. cit., 1962, p. 182-183) prezintă o listă cu fructificaţii de Chara, Lithothamnion aff. ramosissimum, Argiope decollata magnicostata şi A. decollata pertransversa, Pinna pectinata, Chlamys elegans, C. scissa, C. rybnicensis, C. bonei, Amussium (Variamussium) felsineum, Pychnodonta cochlear navicularis, Ostrea sp., Pectunculus, Venus multilamella, Tellina planata, Cidaris cf. zeamays, Plagiocidaris peroni, Schizaster ventiensis.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Borcoş M., Săndulescu M., Stan N., Peltz S., Marinescu Fl., Ţicleanu N., 1977, 1978, Elaborarea hărţilor naţionale geologice, hidrogeologice şi metalogenetice. Harta geologică scara 1:50,000, foaia 18b-Cavnic.
Gherasi N., Bombiţă Gh., Vasilescu Al., Krautner H., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare.
Gherasi N., Bombiţă G., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare. Notă explicativă. 32 p.
Marinescu F., Marinescu Josefina, 1962, Contribuţii la studiul Miocenului din Bazinul Bahna-Orşova şi Culoarul Balta-Baia de Aramă. D. S. Inst. Geol., 45, 177-193.
Marinescu Fl., Marinescu Iosefina, 1962, Contribuţii la cunoaşterea Paleogenului şi Neogenului din colţul de NW al Masivului Preluca. D. S. Inst. Geol., 43, 173-189.
Marinescu Fl., Mărunţeanu M., Papaianopol I., Popescu Gh., 1998, Tables of correlation of the Neogene deposits in Romania. Rom. Jour. Stratigraphy, 78, 181-185.