1. Statutul numelui: In uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Formaţiunea conţine doi membri: unul inferior (Fliş şistos cu pelite cenuşii, verzi şi negre) şi altul superior (Gresia de Vulcăniţa); (iii) Pânza de Macla din Munţii Buzăului (Dumitrescu et al., 1970b, p. 28); Moldavide.
3. Vârsta: Albian-Turonian.
4. Sinonimie: "Fliş şistos-grezos cu şisturi roşii (Seria de Macla-Zagon)" (Harta geologică 1: 200,000, foaia 29-Covasna); "Seria de macla-Zagon" (Dumitrescu et al., 1970b, p. 29); pro parte "Stratele de Zagon" (Filipescu 1955, în Dumitrescu et al., 1970b, p. 29); "Seria de Macla" (Popescu, 1949, din Dumitrescu et al., 1970b, p. 28); "Fliş de Macla" (Harta geologică 1:200,000, foaia 35-Târgovişte).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Formaţiunea a fost descrisă din Valea Telejenului şi a Doftanei (Popescu, 1949, din Dumitrescu et al., 1970b, p.29) şi de Filipescu la Zagon, la sud de Valea Covasnei (Filipescu 1955, în Dumitrescu et al., 1970b, p.29); (ii) Harta geologică 1: 200,000, foile 29-Covasna carourile a1, d1 (Dumitrescu et al., 1968; 1970b) şi 35-Târgovişte (Murgeanu et al., 1968a; Patrulius et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): In regiunea Văii Telejenului şi a Doftanei şi la Zagon litologia Seriei de Macla constă "dintr-o alternanţă ritmică de gresii curbicorticale şi şisturi verzui şi cenuşii în care se intercalează şisturi roşii sau vărgate roşii şi verzi, arcoze cu granodiorite, argilite negre şi uneori chiar gresii subţiri, glauconitice. Se cunosc de asemenea intercalaţii de şisturi foioase aemănătoare şisturilor disodilice" (Dumitrescu et al., 1970b, p. 29). La partea terminală se găseşte Gresia de Vulcăniţa, iar către bază un fliş şistos cu pelite violacee (Schema stratigrafică în Săndulescu et al., 1989).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu (1949, din Dumitrescu et al., 1970b, p. 28); (ii) Dumitrescu et al. (1970b, p. 29).
8. Limite: Limita inferioară necunoscută (laminare tectonică). Limita superioară este dată de un relief de eroziune. Peste relieful de eroziune se aştern Marnele de Gura Beliei.
9. Conţinut fosil; Consideraţii biostratigrafice: Belemniţi, amoniţi, foraminifere turoniene (Patrulius et al., 1968, p. 24; Dumitrescu et al., 1970b, p. 29).
10. Mediul depoziţional: Marin, turbiditic, cu episoade pelagice.
11. Corelări: Echivalentul Seriei de macla în Pânza de Teleajen este Flişul de Fieni, iar în Pânza de Audia Şisturile rubanate.
Literatura citată
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., Săndulescu Jana, 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna.
Dumitrescu I., Săndulescu M., Bandrabur T., 1970b, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 29-Covasna. Notă explicativă, 80 p.
Filipescu M.G., 1955a, Cercetări geologice în Zona internă şi mediană a Flişului dintre Valea Uzului şi Valea Târlungului. D.S. Inst. Geol. Rom., 39, 156-171.
Murgeanu G., Patrulius D., Gherasi N., Ghenea N., Ghenea Ana, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Tîrgovişte.
Patrulius D., Ghenea N., Ghenea Ana, Gherasi N.,1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 35-Tîrgovişte, 59 p.
Săndulescu M., Ştefănescu M., Micu M., 1989, Lexiconul litostratigrafic al formaţiunilor cretacice, paleogene şi miocene din Carpaţii Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R., 66 p.