1. Statutul numelui: Neintrat în uz.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Apusenidele Sudice Unitatea de Groşi).
3. Vârsta: Neocomian.
4. Sinonimie: “Seria de Groşi” (Papiu, 1953, p. 156); “faciès de Groşi” (Papiu, 1959, p. 326); ”Série de Groşi” (Papiu, 1959, p. 330 şi harta geologică ce însoţeşte lucrarea); ”marne neocomiene” pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 72c-Săvîrşin.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Zona satului Groşi (azi Groşii Noi), jud. Hunedoara (v. harta geologică în Papiu, 1959 şi Harta geologică 1:50,000, foaia 72c-Săvîrşin; (ii) Zona Groşii Noi-Slatina de Mureş (Valea Slatinei, amonte de Baia); est de Groşii Noi (între Pârâul Toşilelor şi aval de gura Pârâului Neghiţoii), zona Dumbrăviţa (între Valea Socilor şi Valea Raniştei = Pârâul Rece) (Papiu, 1953, p. 157); Harta geologică 1: 200,000, foaia 17-Brad, caroul d1 (Bleahu et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 72c-Săvîrşin (Savu et al., 1979).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Conform legendei Hărţii geologice 1:50,000, foaia 72c-Săvîrşin, ceea ce Papiu (1953, p. 156) a numit Seria de Groşi constituie corpuri geologice (olistolite) izolate în cuprinsul unei stive sedimentare albiene. Papiu (1953, p. 156) descrie Seria de Groşi ca alcătuită din ”calcare litografice însoţite de marne cenuşii, şi uneori, şi de gresii sau conglomerate fine şi de calcare negre sau brune cu calcit.... Calcarele litografice sunt alcătuite dintr-o massă fină criptogranulară de culoare alb-cenuşiu sau alb-gălbui, când roca este uşor alterată, străbătută de numeroase vine de calcit In această massă apar zone discontinue argiloase de culoare neagră, cu aspectul unor oglinzi de fricţiune.”. Stratele de calcar litografic au grosimi de 5-25 cm.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Papiu (1953, p. 156-158; 1959, p. 326).
8. Limite: Corpurile geologice ale Seriei de Groşi constituie olistolite înglobate în sedimente albiene.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In calcarele litografice sunt prezente numeroase coccolite şi Calpionella alpina.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bleahu M., Savu H., Borcoş M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad.
Bleahu M., Borcoş M., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 17-Brad, Notă explicativă, 60 p.
Papiu V.C., 1953, Cercetări geologice în masivul Drocea (Munţii Apuseni). Bul. şt. Acad. rom., 5,1, 107-213.
Papiu V.C., 1959, Recherches géologiques dans le massif de Drocea. AN, 26-28, 317-346.
Savu H., Lupu M., Avram E., Marinescu F., 1979, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 72c-Săvîrşin.