1.  Statutul numelui: Incert.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Grupul de formaţiuni denumit Red Beds conţine o formaţiune inferioară, cretacică (Stratele de Sînpetru) şi o formaţiune superioară, informală, de vârstă oligocenă; (iii) Depresiunea Haţegului.

3.  Vârsta: Maastrichtian superior (posibil şi Priabonian) şi Oligocen.

4.  Sinonimie: “complex continental de depozite roşietice vărgate” (Bleahu et Dimian, 1967, p. 297, pentru formaţiunea oligocenă); ?“formation de Ciula” (Antonescu et al., 1983, p. 72, pentru formaţiunea maastrichtiană); “Red Beds” (Grigorescu, 1987, p. 189); “Oligocene (continental facies)” şi “Upper Maastrichtian (continental facies)” (Grigorescu, op. cit., p. 190 şi fig. 1); “Sînpetru Beds” (Grigorescu, op. cit, p. 194, pentru formaţiunea de vârstă Maastrichtian superior); “Formaţiunea de Şard” (Codrea et Dica, 2005, p. 22, pentru formaţiunea maastrichtian-priaboniană); “Bărăbanţ Formation” (Codrea et Dica, op. cit., p. 22, pentru formaţiunea oligocenă); “Formation continentale inférieure (Formation de Pîclişa)” şi “Formation de Rîpa Roşie” (Borcoş et al., 1986, schema de corelare la p. 260).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Neprecizată; (ii) Marginea Depresiunii Transilvaniei, între sud-estul Munţilor Metaliferi şi nordul Munţilor Sebeş. Malul drept al Văii Mureşului, între Pîclişa şi Vurpăr-Blandiana (pentru formaţiunea de vârstă cretacic superioară). Zona Ighiu, în nord, până la Valea Secaş (la Sebeş) şi Vînţu de Jos (Ighiu, Şard, Hăpria, Ciugud, Oarda de Sus, Rîpa Roşie) pentru formaţiunea de vârstă oligocenă (Grigorescu, op. cit., fig. 1 la p. 190); Harta geologică 1: 200,000, foile 18-Turda (Lupu et al., 1967; 1967a)şi 26-Orăştie (Savu et al., 1968; 1968a).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Sub denumirea Red Beds sunt cuprinse două formaţiuni geologice heterocrone şi homotaxice constituite din sedimente detritice de culoare roşie. Formaţiunea mai veche (de vârstă Maastrichtian superior) a furnizat material sedimentar şi fragmente de oase de Dinosaurieni pentru formaţiunea mai nouă, oligocenă. Grigorescu (op. cit., p. 194) aduce argumente tafonomice privind materialul scheletic de reptile pentru a demonstra autohtonia acestuia în cuprinsul formaţiunii maastrichtiene. Grosimea cumulată a celor două formaţiuni este de circa 4000 m (Dincă et al., 1972, p. 89).

Aspectul formaţiunii maastrichtiene de la Vurpăr (Valea Mureşului, Valea lui Mihai) a fost descris de Dimian et Popa-Dimian (1964, p. 116): “In malul drept al Mureşului, la E şi V de Vurpăr, se remarcă o serie constituită în primul rând din marne şi argile tari fin nisipose, roşii vărgate cu pete verzui (calcaroase), în strate cu grosimi de ordinul metrilor, conţinând uneori galeţi de 1-2 cm (ofiolite, andezite, cuarţ). In al doilea rând, apar frecvent, în strate de 0,5 - 2,5 m, gresii grosiere friabile, polimictice, arcoziene /conţinând cuarţ, feldspaţi, tufuri, remanieri de roci pelitice violacee şi verzi); ele prezintă un aspect pestriţ caracteristic şi un colorit general cenuşiu-verzui deschis. In ordinea frecvenţei, în al treilea rând urmează conglomeratele, în strate cu grosimi de ordinul metrilor, cu elemente de 0,5 - 10 cm diametru, alcătuite din cuarţite albe, rubanate, negre, roşii, micaşisturi, pegmatite, calcare jurasice şi cretacice, ofiolite şi andezite cu mineralizaţii, precum şi numeroase remanieri intraformaţionale de roci argilo-marnoase. In general, conglomeratele şi gresiile apar intim asociate între ele, prezentând tranziţii între ele atât pe laterală cât şi pe verticală. Rocile menţionate prezintă foarte frecvent stratificaţie oblică la scară mare. Ele apar net subordonate faţă de marno-argile”. Formaţiunea maastrichtiană conţine oase de reptile, cu precădere Dinosaurieni. Mari cantităţi de oase fragmentare sunt menţionate de la Vurpăr (Nopcsa, citat de Grigorescu, op. cit., p. 194).

Formaţiunea de vârstă oligocenă, bine deschisă la Rîpa Roşie de la Sebeş, prezintă un aspect diferit faţă de cea de vârstă maastrichtiană (Damian et Popa-Dimian, op. cit., p. 116). In ea  “predomină gresiile şi conglomeratele în strate lenticulare şi cu stratificaţie oblică încrucişată la scară mare (“criss-cross bedding”). In ce priveşte compoziţia, conglomeratele sunt constituite din roci cristaline. Uneori se poate remarca şi prezenţa de tufuri sau tufite”. In formaţiunea oligocenă de la Rîpa Roşie fragmentele de oase de Dinosaurieni sunt rare, iar studiul tafonomic demonstrează caracterul resedimentat al materialului care, după diferite indicii, arată că a fost reluat din formaţiunea maastrichtiană (Grigorescu, op. cit., p. 195).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i)

8.  Limite: Limita inferioară, discordantă (uneori discordanţă unghiulară) este la contactul cu Formaţiunea de Vurpăr (Codrea et Dica, op. cit., fig. 2 la p. 21). Limita superioară este la contactul discordant cu Formaţiunea de Sîntimbru, aquitaniană. Pentru definirea raporturilor de limită s-au luat în considerare limita inferioară a Formaţiunii de Şard şi limita superioară a Formaţiunii de Bărăbanţ (v. fişele cestor formaţiuni).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Nopcsa (citat de Dincă et al., op. cit., p. 89) a descoperit oase de batracieni, crocodilieni şi Dinosaurieni maastrichtieni la Sînpetru, Ciula Mare, Vălişoara: Kalokibotion bajazidi, K. magnificum, Crocodilus aff. velensis, Megalosaurus pannoniensis, M. hungaricus, Titanosaurus dacus, Rhabdodon priscum suessi, Orthomerus transsylvanicus, Struthiosaurus transsylvanicus, Ornithodesmus sp. La Pîclişa a fost identificată o asociaţie palinologică cu Pseudopapillopollis praesubhercynicus (Antonescu, 1973, p. 151). Din formaţiunea oligocenă de la Rîpa Roşie este menţionat Aceratherium cf. goldfussi (Koch, citat de Grigorescu, 1987, p. 195).

10.  Mediul depoziţional: Continental (complex fluvio-lacustru).

11.  Corelări:

Literatura citată

Antonescu E., 1973, Asociaţii palinologice caracteristice unor formaţiuni cretacice din Munţii Metaliferi. D.S. Inst. Geol., 59, 3, 115-166.

Antonescu E., Lupu Denisa, Lupu M., 1983, Corrélation palynologique du Crétacé terminal du sud-est de Monts Metaliferi et des dépressions de Haţeg et de Rusca Montană. AN, 59, 71-77.

Bleahu M., Dimian M., 1967, Studii stratigrafice şi tectonice în regiunea Feneş-Ighiel-Intregalde (Munţii Metaliferi). D.S. Inst. Geol., 53, 1, 281-302.

Borcoş M., Popescu G., Roşu E., 1986, Nouvelles données sur la stratigraphie et l'évolution du vulcanisme tertiaire des Monts Métallifères. D.S. Inst. Geol., 70-71, 4, 245-259.

Codrea V., Dica E.P., 2005, Upper Cretaceous-lowermost Miocene lithostratigraphic units exposed in Albe Iulia - Sebeş - Vinnţu de Jos area (SW Transylvanian basin). Stud. Univ. Babeş-Bolyai, Geol., 50, 1-2, 19-26.

Dimian M., Popa-Dimian Elena, 1964, Date stratigrafice şi sedimentologice privind formaţiunile cretacice dintre Valea Mureşului şi Valea Ampoiului. D. S. Inst. Geol., 50, 1, 107-125.

Dincă A., Tocorjescu Maria, Stilla A., 1972, Despre vârsta depozitelor continentale cu dinozaurieni din bazinele Haţeg şi Rusca Montană. D. S. Inst. Geol., 58, 4, 83-93.

Grigorescu D., 1987, Considerations on the age of the "Red Beds" continental formations in SW Transylvanian Depression. In: Petresci I. et al. (eds.), The Eocene from the Transylvanian Basin, Romania, 189-196.

Lupu M., Borcoş M., Dimian M., Lupu Denisa, Dimitrescu R., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda.

Lupu M., Borcoş M., Dimitrescu R., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 18-Turda, Notă explicativă, 43 p.

Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie.

Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie. Notă explicativă, 61 p.

SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000