Orizontul superior marno-argilos

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.

3.  Vârsta: Campanian superior?-Maastrichtian.

4.  Sinonimie: “Marnele de Căciulata” (Popescu et al., 1976, p. 267).                               

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) V. Muereasca-V. Căciulata; Partea superioară a Orizontului aflorează pe dreapta Oltului, la ieşirea din Călimăneşti, pe malul şoselei. Partea inferioară, cu intercalaţii de conglomerate, aflorează pe stânga Oltului, amonte de V. Păuşa; (ii) Harta geologică în Popescu et Patrulius (1968). Orizontul traversează spre est V. Oltului, la Valea Păuşa, dar mai departe se închide fiind trunchiată de conglomeratele eocene (Conglomeratele de Călimăneşti) care se aştern discordant.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) In sectorul de dezvoltare maximă a Orizontului, acesta are 700 m grosime (în zona localitîţii tip). Tranziţia de la unitatea litostratigrafică subjacentă către Orizontul Superior Marno-Argilos se face gradat, printr-un interval cu gresii groase şi microconglomerate şi, subordonat, marno-argile. Orizontul este dominat de marno-argile nisipoase şi siltite cenuşii-negricioase, foarte micacee, cu frecvente intercalaţii de gresii micacee în strate de 2-10 cm grosime. Aceste gresii au adesea laminaţii ondulate şi hieroglife. Foarte rar apar calcare argiloase (=marnocalcare) cu fucoide. Marnele au spărtură caracteristică (cu riduri concentrice care imită mulajele de inocerami). Acest orizont încheie un al doilea ciclu de sedimentare fini-cretacic care a început cu Orizontul Superior cu Coglomerate (Popescu et Patrulius, 1968, p. 321); (ii) Orizontul suferă importante variaţii de grosime. In V. Olăneşti şi V. Cheia are grosimi forte reduse, în favoarea Orizontului Superior de Conglomerate. In V. Olăneşti baza Orizontului conţine intercalaţii metrice de conglomerate. In V. Cheia, Orizontul, de 200 m grosime, este alcătuit doar din marno-argile.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu et Patrulius (1968, p. 323); (ii) v. fişa Marnele de Căciulata.

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Orizontul Superior de Conglomerate. Limita superioară este la contactul cu Conglomeratele de Călimăneşti, eocene, discordante. Discordanţa unghiulară este vizibilă pe V. Muereasca şi V. Olăneşti.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Lamelibranchiate, echinoide, amoniţi, inocerami. In V. Olăneştilor au fost identificate două nivele fosilifere cu Pachydiscus gollevilensis, P. neubergicus, Hoploscaphytes constrictus, Hauericeras sp. aff. fayoli, Gaudryceras sp., Baculites sp. aff. B. vertebralis, Inoceramus sp. aff. I. tegulatus (Popescu et Patrulius, 1968, p. 328).

10.  Mediul depoziţional: Marin, molasic (Popescu et Patrulius, 1968, p. 332).

11.  Corelări: