Tuful de Bazna

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3.  Vârsta: Pannonian s. str. (Meoţian).

4.  Sinonimie: “Tuf de Bazna” (Vancea, 1960, fig. 27 la p. 56); “Tuful de Bazna” (Marinescu et Peltz, 1967, p. 16; Ciupagea et al., 1970, p. 82). Sinonime locale (după Mârza et Mészáros, 1991, Tabelul 1 la p. 18): Tuf de Somârtu.

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Capelei, la SE de Bazna, la NV de Mediaş, jud. Sibiu, pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 19-Tîrgu Mureş, caroul c2; “In deschideri naturale tuful apare în viile de la est de Dealul Kapellen până la marginea satului, apoi în viile de la nord de sat, în partea de vest şi de nord-vest, lângă sonda nr. 10 şi în vii, apoi la sud de sonda nr. 6” (Vancea, 1960, p. 143); (ii) Tuful de Bazna este prezent între Târnava Mică şi Târnava Mare (la Bazna, Boian, Cetatea de Baltă, Saroş etc.). La nord de Târgu Mureş apare la Cueşd, Măgureni, Motaş, precum şi la Reghin (Dedra, Goreni). La nord de Bazna (Botorca, Deleni) Tuful de Bazna este la 1100 m deasupra Tufului de Hădăreni (Ciupagea et al., 1970, p. 86). El este citat de aceiaşi autori (la p. 88) în Domul Teleac de la sud de Reghin. La Glodeni-Teleacul, tuful are 0,5 m grosime şi se găseşte la partea superioară a “orizontului tufului de Bazna”, gros de 0,5-10 m, constituit din “marne nisipoase cu intercalaţii de pachete subţiri de marno-calcare şi gresii” (Marinescu et Peltz, 1967, p. 16). In nordul Depresiunii Transilvaniei, Tuful de Bazna intercalat în marne foioase pannoniene, se găseşte la circa 90 m deasupra Tufului Dacitic de Bozediu (Vancea, 1960, fig. 27 la p. 56). Vancea (1960, p. 126, 31, 132, 135) citează acest tuf în Domul Şincai, Brahianticlinalul Sînger, la Vaidei-Ogra, în Domul Saroş; Harta geologică 1: 200,000, foile 11-Bistriţa, (Marinescu et Peltz, 1967; 1967a), 19-Tîrgu Mureş, caroul c2 (Marinescu et Popescu, 1968; 1968a).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Ciupagea et al. (1970, p. 82, 83) “Tuful de Bazna este un cinerit de numai 4,5 cm grosime, de culoare cenuşie şi foarte uşor. El se află intercalat la partea superioară a unui pachet de marne şistoase cu feţe albe. Sub tuful de Bazna se întâlnesc întotdeauna, la intervale variabile de 6-10 m, strate subţiri de calcare dolomitice dure şi grele, de 2-30 cm grosime. Deasupra tufului de Bazna faciesul se schimbă, apar marne cenuşii cu dungi albe calcaroase, de apă dulce, cu ostracode şi Planorbis”. Acest tuf are “structura vitroclastică, cu sticlă uşor colorată în brun, prezentând contururi difuze sau plaje neregulate, fiind sărac în minerale clastice”. El este diferit de alte tufuri pannoniene (Tuful de Ighiş, Tuful de Vama) care sunt vitrocristaloclastice şi conţin cantitate mare de minerale clastice. Tufurile pliocene de deasupra Tufului de Bazna sunt andezitice şi constituie doar strate subţiri (1-2 cm), cenuşii sau gălbui. Caracteristica acestora este prezenţa feldspaţilor plagioclazi bazici (andezin-labrador) (Negrea, citată de Ciupagea et al. 1970, p. 83). După Mârza et Mészáros (1991, Tabelul 1 la p. 18) Tuful de Bazna este un tuf andezitic.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) A. Erni (1928, raport, citat de Ciupagea et al., 1970, p. 82).

8.  Limite:

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: