1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Cuvertura posttectonică a Munţilor Perşani.
3. Vârsta: Turonian superior-Coniacian inferior.
4. Sinonimie: “Turonian şi Coniacian” (Pauliuc, 1968, p. 27); “marnele de tip Pläner” şi "marnele de la Ormeniş" (Pauliuc, 1968, p. 28); "Marne cu Inocerami" (Popescu, 1970, pe Harta geologică 1:50,000, foaia 94b-Perşani).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Pârâul Satului (= Valea Ormenişului) la Ormeniş, jud. Braşov şi Covasna (v. harta geologică în Pauliuc, 1968); (ii) Culmea Răchiţişului, Valea Bodi, Valea Racilor, Valea Cărbunelui (la Racoşul de Sus), Valea Remete şi Valea Bursucului (ambele la Apaţa), Valea Măeruşului (la Măeruş), Pârâul lui Ianoş (la Racoşul de Jos); Harta geologică 1: 200,000, foaia 28-Brașov, caroul a2 (Patrulius et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 94b-Perşani (Popescu, 1970).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) La localitatea tip (malul drept al Văii Ormenişului şi în cimitirul satului Ormeniş) aflorează "marnocalcare dure cenuşii albicioase în strate de 10-40 cm cu intercalaţii de marne cenuşii friabile şi sunt deschise pe o grosime de 5-6 m" (Pauliuc, 1968, p. 28). Acelaşi autor descrie la pagina 27 o succesiune de 120 m grosime, constituită din: "marne nisipoase cenuşii negricioase, peste care urmează marnocalcare cenuşii albicioase, uneori gălbui şi marnocalcare roşii-cărămizii"; (ii) Variaţiile de facies includ: "marne nisipoase cenuşii masive peste care urmează o alternanţă de marnocalcare dure în strate de 20-60 cm şi marne nisipoase moi. Pe afluenţii văii Racilor partea superioară a acestor de pozite are o culoare roşie cărămizie" şi sunt fosilifere (Pauliuc, 1968, p. 29). Pe valea Cărbunelui (la Racoşul de Sus) aflorează un pachet de 50 m grosime constituit din alternanţe de marne cenuşii-închise şi gresii calcaroase, slab micacee, cenuşii, în strate de 10-30 cm, lipsite de resturi faunistice.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Pauliuc (1968, p. 27-34).
8. Limite: Limita inferioară, discordantă, peste Gresia de Bogata sau peste alţi termeni cretacici (Pauliuc, 1968, p. 27). Limita superioară este la contactul cu conglomerate şi marne miocene.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Din satul Ormeniş provin faune cu Inoceramus sublabiatus, I. transilvanicus, I. schönbachi, I. kleini, I. kiliani, I. costellatus, I. carpaticus, Tellina ürmösensis, T. cf. semicostata, Gaudriceras mite, Neancyloceras kossmati, Damesites sugata, Lewesiceras peramplus, Cardiaster pseuditalicus (Pauliuc, 1968, p. 29). Acelaşi autor citează faune şi din alte arii de extindere a Orizontului Marnelor cu Inocerami.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Pauliuc S., 1968, Studiul geologic al Perşanilor Centrali cu privire specială la Cretacicul superior. Stud. teh.-econ., J4, 112 p., 42 pl.
Popescu Ileana, 1970, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 94b-Perşani.