1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Sarmaţian.
4. Sinonimie: “Tuf de Balda” (Vancea, 1960, p. 116); “Tuful cu calcare sau Tuful de Balda” (Vancea, 1960, p. 55); “Tuf superior” (Vancea, 1960, p. 122) în Domul Zaul de Cîmpie. Vancea (1960, fig. 27 la p. 56) menţionează “Marne cu calcare dolomitice şi tuf dacitic de Dîmbu şi de Balda”.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Balda, jud. Mureş (Harta geologică 1: 200,000, foaia 11-Bistriţa, caroul d1); (ii) Intre Dîmbu şi Silivaş şi între Sîngiorgiu de Cîmpie şi Răzoare; Harta geologică 1: 200,000, foaia 11-Bistriţa, carourile d1, d2 (Marinescu et Peltz, 1967; 1967a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): In Domul Sărmăşel din centrul Depresiunii Transilvaniei tuful dacitic de Balda, gros de 0,2-1 m, este “alb, grezos, friabil, pe alocuri grosier cu numeroase urme de plante cărbunoase (sic!)...este situat la partea de sus a unui complex de nisipuri care conţine la bază Calcarele dolomitice de Miheş şi Răzoare cu urme de peşti şi insecte” (Vancea, 1960, p. 116 şi fig. 46 la p. 117). Acest tuf se găseşte la 90 m deasupra Tufului Dacitic de Sărmăşel. In Domul Zaul de Cîmpie, Tuful de Balda cu caracter grezos are 0,5 m grosime (Vancea, 1960, p. 123).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Vancea (1960, p. 116, fig. 27 la p. 56 şi fig. 46 la p. 117).
8. Limite:
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Cardium obsoletum, Cerithium (Vancea, 1960, p. 118).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Marinescu Fl., Peltz S., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 11-Bistriţa.
Marinescu Fl., Peltz S., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 11-Bistriţa. Notă explicativă, 30 p.
Vancea A., 1960, Neogenul din Bazinul Transilvaniei. Ed. Academiei, 262 p.