1. Statutul numelui: Valid, formal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Grupului de Călata (Rusu, 1995, fig. 7 la p. 71); (ii) Formaţiunea de Inucu conţine membrul calcaros numit Calcarul de Văleni; (iii) Depresiunea Transilvaniei, Aria Gilăului.
3. Vârsta: Eocen mediu (Bartonian).
4. Sinonimie: “Les Couches de Inucu” (Mészáros et Moisescu, 1991, p. 34, citaţi de Rusu, 1995, p. 65); “Inucu Formation” (Rusu, 1995, p. 65, cu listă de sinonimii).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Inucu (văile Fântâna şi Aluni), jud. Cluj (Rusu, 1995, p. 65); (ii) Văleni (Dealul Şoimu, Dealul Malatău), băile Leghia (Rusu, 1995, fig. 4 la p. 66 şi harta geologică la p. 60, fig. 1); Harta geologică 1:200,000, foaia 10-Cluj (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Rusu (1995, p. 65) formaţiunea este constituită dintr-o stivă de marne, uneori nisipoase, cu intercalaţii de calcare argiloase cu conţinuturi variabile în bioclaste şi bogat fosilifere (numeroase mulaje de moluşte). Moluştele formează lumaşele (Ostreide, Pectinide, Spondilide) ori numai mulaje. Grosimea Formaţiunii de Inucu este variabilă: 2 m (Dealul Şoimului), 12 m (în Valea Călata, aflorimentul dintre Călăţele şi Călata). Către partea superioară a formaţiunii se găseşte un nivel lumaşelic cu Crassostrea bersonensis care constituie orizontul reper (Nivelul cu Crassostrea bersonensis) bine reprezentat la băile Leghia şi la Inucu (în văile Fântâna şi Aluni). Acesta are 0,5 m grosime şi este situat la circa 2 m sub Calcarul de Văleni. Spre baza formaţiunii apre mai frecvent Pycnodonte rarilamella.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mészáros et Moisescu (1991, p. 34, citaţi de Rusu, 1995, p. 65); (ii) Rusu (1995, p. 65-66).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Orizontul cu Nummulites perforatus, limita superioară este la contactul cu Calcarul de Văleni şi are caracter heterocron.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Faune bogate, cu moluşte, echinide, foraminifere (microforaminifere, Nummuliţi), ostracode, mulaje de Corbula gallica, Panopea corrugata, Globularia patula, Turritella imbricataria, Rimella fissurella, Terebellum sopitum, Cassidaria nodosa. Ostreide: Pycnodonte rarilamella, Crassostrea bersonensis; (ii) Zona de nannoplancton NP 16 (partea ei superioară).
10. Mediul depoziţional: Mediu marin de nearshore şi offshore.
11. Corelări:
Literatura citată
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Mészáros N., Moisescu V., 1991, Bref aperçu des unités lithostratigraphiques du Paléogene dans Nord-Ouest de Transylvanie (région Cluj - Huedin, Romania). Bull. Inf. Géol. Bass, 28, 2, 31-39, Paris.
Rusu A., 1995, Eocene formations in the Călata region (NW Transylvania): A critical review. Rom. J. Tecton., Reg. Geol., 76, 59-72.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia-10 Cluj.