1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Vraconian-Coniacian.
4. Sinonimie:
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Radiţa, afluent al V. Olăneşti; (ii) Văile Cheia, Olăneşti, Muereasca, Oltului, p. Păuşa (v. harta geologică în Popescu et Patrulius, 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) De la conglomeratele unităţii litostratigrafice subjacente se trece ascendent, “printr-o alternanţă de gresii groase şi marno-argile, la o serie marno-argiloasă.... de 800 m grosime” (Popescu et Patrulius, 1968, p. 320). Orizontul “este format din marne tari, nisipoase, negricioase, micacee, până la siltite şi gresii argiloase cu intercalaţii rare de gresii subţiri şi de marno-calcare feruginoase, dezvoltate lenticular”. Marno-calcarele (= calcare argiloase) au culoare portocalie, caracteristică. La partea superioară se intercalează strate groase de gresii nisipoase, moi şi un nivel de 40 m grosime de marne calcaroase, nisipoase, nestratificate şi calcare argiloase albicioase şi cărămizii, cu fragmente de inocerami.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): Popescu et Patrulius (1968, p. 320).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Orizontul Inferior de Gresii şi Conglomerate, către care are loc tranziţie gradată. Spre est ar putea să se aştearnă peste cristalinul Coziei. Limita superioară, la contactul cu Orizontul Superior de Conglomerate, are caracter de discordanţă unghiulară, plasată la limita dintre două cicluri de sedimentare.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Amoniţi, inocerami (Stoliczkaia, Mortoniceras, Pteroptychus, Damesites, Schloembachia, Inoceramus cuvieri), microfaună. Faunele sunt situate la patru nivele stratigrafice (Popescu et Patrulius, 1968, p. 326-328). Microfaune au fost găsite în nivelele 2 şi 4.
10. Mediul depoziţional: Marin. Depozitele au caracter molasic (Popescu et Patrulius, 1968, p. 332).
11. Corelări: Faciesul Orizontului Inferior Marno-Argilos este comparabil cu al depozitelor vraco-cenomaniene din zona de curbură a Carpaţilor (Seria de Dumbrăvioara din bazinul superior al Prahovei şi Teleajenului(de la Rîpile Icoveştilot şi Coteneşti, pe V. Dâmboviţei şi din Culoarul Dâmbovicioara (Popescu et Patrulius, 1968, p. 321).
Literatura citată
Popescu Gr., Patrulius D., 1968, Formaţiunile cretacice pe marginea nordică a Depresiunii Getice, între Valea Oltului şi Masivul Vânturariţa (Carpaţii Meridionali). D. S. Inst. Geol., 54, 1, 313-335.