Orizontul inferior de gresii şi conglomerate

1.  Statutul numelui:

2. U nitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.

3.  Vârsta: Albian-Vraconian inferior.

4.  Sinonimie:

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Radiţa, afluent stâng al V. Olăneşti (v. Harta geologică în Popescu et Patrulius, 1968); (ii) Bazinul văilor Otăsău, Cheia, Olăneşti, Lotru, Valea lui Stan (v. Harta geologică în Popescu et Patrulius, 1968).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) In profilul Văii Radiţa partea inferioară, predominant grezoasă, constă din “gresii grosiere, uneori în strate de 2-4 m grosime, cu intercalaţii locale de gresii marnoase şi şi marno-argile nisipoase şi rar conglomerate” (Popescu et Patrulius, 1968, p. 318). Partea superioară este dominată de strate de 5-6 m grosime de conglomerate în care apar, local, intercalaţii de marno-argile grezoase şi gresii subţiri în pachete de până la 20 m grosime. Galeţii din conglomerate sunt alcătuiţi din şisturi cristaline (gnaise, micaşisturi, pegmatite) ale Lotrului. In V. Cheia conţin calcare mezozoice din Vânturariţa. Sunt prezente structuri sedimentare ca stratificaţia încrucişată. Grosimea maximă a Orizontului este de 2500 m în V. Radiţa. In profilul V. Cheia grosimea este de 800 m.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu et Patrulius (1968, p. 318).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul discordant cu cristalinul Munţilor Lotrului şi al Coziei şi cu Brecia de Brezoi sau cu depozite mezozoice mai vechi din Masivul Vânturariţa. Limita superioară, la contactul cu Orizontul Inferior Marno-Argilos, este marcată de o discontinuitate litologică netă, posibil şi o lacună corespunzătoare oscilaţiilor fazei diastrofice subhercinice (Popescu et Patrulius, 1968, p. 330).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional: Torenţial, ca parte inferioară (Molasa Inferioară) a unui ciclu de sedimentare cu doi termeni (Popescu et Patrulius, 1968, p. 332). Depozitele molasice torenţiale constau din conglomerate cu dese resedimentări şi depozite grezoase.

11.  Corelări: Popescu et Patrulius (1968, p. 329) paralelizează Orizontul Inferior de Gresii şi Conglomerate de la vest de V. Oltului cu conglomeratele albiene din Bucegi şi cu Complexul Grezo-Conglomeratic din V. Dâmboviţei (dintre Coteneşti şi Lăicăi).