Stratele de Valea Cetea

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Bazinul Borod.

3.  Vârsta: Aquitanian (Eggenburgian).

4.  Sinonimie: “couches de Valea Cetea” (Moisescu, 1990, p. 172);“Borod Formation” (Petrescu et al., 2000, p. 64; Popa, 2000, p. 94; Popa et Chira, 2000, p. 397).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Cetea, afluent stâng al Văii Borod, la Cetea, jud. Bihor şi forajul 646 de la sud de Cetea (Moisescu, 1990, p. 172, fig. 1 la p. 171 şi planşa I la p. 190); (ii) Gheghie, Borozel, Borod. In forajele figurate pe harta din lucrarea Moisescu (op. cit., fig. 1 la p. 171); Harta geologică 1: 200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei, carourile b3, c3 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968c); Harta geologică 1: 50,000, foile 28c-Plopiș (Papaianopol et al., 1977), 41a-Remeți (Patrulius et al., 1973).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Succesiunea stratigrafică a formaţiunii constă dintr-un interval inferior dominant nisipos şi unul superior, dominant argilos. In forajul 646 de la Cetea formaţiunea, groasă de 148 m, a fost traversată la adâncimile 52-200 m. Succesiunea litologică descrisă de Moisescu (op. cit., p. 172) este constituită (în ordine stratigrafică) din:

- 25 m nisipuri grosiere, cenuşii-verzui

- 8 m nisipuri cenuşii, slab argiloase

- 4 m argile

- 4 m nisipuri

- 21,5 m gresie argiloasă

- 9 m nisipuri

- 7,5 m gresie fosiliferă uşor argiloasă cu un nivel de gasteropode (Theodoxus) şi nannogasteropode

- 9,5 m argile cenuşii, masive, fosilifere la metrul 116

- 6,5 m nisipuri grosiere

- 10 m argile masive

- 2 m gresii

- 4,5 nisipuri

- 24,5 m argile fosilifere cu un nivel cu Pirenella, la metrul 68

-12 m nisipuri cu intercalaţii de argile cărbunoase, fosilifere, cu un nivel cu gasteropode la metrul 60-62.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Moisescu (op. cit., p. 169-194).

8.  Limite: Limita inferioară este neprecizată. Limita superioară este la contactul cu depozite badeniene (în forajul 3146) ori volhiniene (în forajele 333, 601, 646). Spre nord-estul regiunii Cetea - Borozel - Borod formaţiunea vine în contact tectonic cu riolite senonian-paleogene, cu depozite sedimentare senoniene şi cu rocile precambriene ale Seriei de Someş (Moisescu, op. cit., p. 172).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Moisescu (op. cit., p. 172) menţionează câteva nivele fosilifere în forajul 646:

- la metrul 128: Theodoxus (Vittoclithon) pictus şi nannogasteropode;

-la metrul 116: Pirenella div. sp., Melamopsis (Lyrcaea) impressa monregalensis;

- la metrul 68: Pirenella div. sp.;

- în intervalul 60-62 m un nivel cu Theodoxus (Vittoclithon) pictus.

10.  Mediul depoziţional: Cu salinitate foarte variată (3-30 ‰, miobrahisalin) (Moisescu, 1990, p. 190).

11.  Corelări: Stratele de Valea Cetea sunt echivalente Formaţiunii de Borod (Popa et Chira, 2000, p. 397). v. şi fişa Formaţiunea de Borod.