1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Constituie ultimul termen al Formaţiunii de Sasca; (iii) Pânza Getică – Zona Reşiţa-Moldova Nouă.
3. Vârsta: Anisian superior (Illyrian), posibil şi Ladinian.
4. Sinonimie: “La zone à Ceratites trinodosus” (Codarcea, 1940, p. 16); “orizontul calcarelor negre cu Ceratiţi” (Boldur et al., 1964, p. 189); “horizon of the black dolomitic micrites” (Strutinski et al., 1987, p. 66); “Membre calcaire de Valea Cerbului” Bucur (1991, p. 7); “Membrul calcaros de Valea Cerbului” (Bucur, 1997, p. 29).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Cerbului (Stînapari), la sud de Sasca Montană (pe harta geologică din lucrarea Bucur, 1997, la p. 26), jud. Caraş Severin; (ii) După Boldur et al. (1964, p. 190) această entitate litostratigrafică este bine dezvoltată la est de Vârful Redut şi Vârful Cornetul, la obârşia Văii Vîrîţi, în Tîlva Samuelii, pe Valea Rebetea şi în Tîlva Cerbului.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Definiţia dată de Bucur (1991, p. 7) este: “calcaires micritiques faiblement dolomitiques, noires, à ammonites”. După Boldur et al. (1964, p. 189) această entitate litostratigrafică, groasă de 50-60 m, este constituită din “calcare negre vineţii, marnoase, bituminoase, cu diaclaze umplute cu calcit alb” şi este bogată în faună de brahiopode şi amoniţi. Microfaciesul acestor roci include “filamente” (lamellibranhiate pelagice), microgasteropode şi foraminifere.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bucur (1991, p. 7-8); (ii) Bucur (1997, p. 29-30).
8. Limite: Limita inferioară, concordantă, este la contactul cu Membrul Calcaros de Valea Şuşara al Formaţiunii de Sasca. Limita superioară, erozivă, este la contactul cu gresii jurasic inferioare sau medii, transgresive.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Amoniţi (Ceratites, Ptychites, Meekoceras, Arcestes, Atractites); brahiopode (Rhynchonella trinodosa), bivalve (Daonella paucicostata, D. cf. mousoni) (Codarcea, 1940, p. 16); Boldur et al. (1964, p. 189, citând pe Halavats et Schreter, 1915); foraminifere (nodosariide, Turriglomina mesotriasica) (Bucur, 1997, p. 29).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bucur I., 1991, Proposition pour une nomenclature lithostratigraphique des Carpathes Méridionales, Roumanie. Stud. Univ. Babeş-Bolyai, 36, 2, 3-14.
Bucur I., 1997, Formaţiunile mezozoice din zona Reşiţa-Moldova Nouă (Munţii Aninei şi estul Munţilor Locvei). Presa Univ. Clujană, 214 p., Cluj-Napoca.
Boldur C., Stănoiu I., Stilla A., 1964, Câteva date noi privind geologia regiunii Sasca-Tîlva Cerbului (Zona Reşiţa-Moldova Nouă, Banat). D.S. Inst. Geol., 50, 2, 187-193.
Codarcea A., 1940, Vues nouvelles sur la tectonique du Banat Méridional et du Plateau de Mehedinţi. AN, 20, 1, 1-74.
Halavats J., Schreter Z., 1915, Fehértemplom Szászabánya és Omoldovo kömyéke Magyarázatok – a magyar kóriországalnak részletes geológiai térképéhez. 26/27ov/XXv. oszlap. Jelzesü, lap., (1:75,000), 55 p., Budapest.
Strutinski C., Bucur I.I., Nicu Marlena, Pop-Strătilă Dana, Török I., 1987, New data on the stratigraphy and tectonic position of the Triassic deposits from Sasca Montană (Banat Hills, Romania). Stud. Univ. Babeş-Bolyai, 32, 2, 61-70.