Stratele de Valea Catrinei

1.  Statutul numelui:

2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); U nitatea structurală (iii): (iii) Pânza Subcarpatică.

3.  Vârsta: Miocen inferior (Burdigalian, Eggenburgian).

4.  Sinonimie: ”Formaţiunea de Gura Şoimului” (Grasu et al., 1999, p. 80).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Catrinei, afluent al Pîrîului Nemţişor, la NV de Târgu Neamţ, jud. Neamţ (Polonic et Polonic, 1967, p. 45 şi harta geologică; Grasu et al., 1999, p. 78); (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, caroul a2 (Mirăuţă, 1968; Joja et al., 1968b).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Polonic et Polonic ( 1967, p. 45) descriu un depozit flişoid constituit din gresii şi marne verzi. Spre partea superioară a succesiunii marnele verzi devin din ce în ce mai groase şi conţin intercalaţii de marne cafeniu-roşcate. La partea terminală există un pachet de marne cenuşii-negricioase cu lamine de gips. Gresiile tari, verzi, sunt fine şi conţin fragmente de şisturi verzi de 1-2 mm, diseminate. Gresiile în plăci prezintă hieroglife (flute casts) la baza stratelor; (ii) Spre sud are loc o creştere a cantităţii de gips care atinge 20 m grosime la Valea Mare. Grasu et al. (1999, p. 81) descriu, în P. Catrinei o succesiune ce începe cu brecii de şisturi verzi, groase de 5 m, urmate de alternanţe de gresii fine, verzui, siltite şi argile în care se găsesc trei intercalaţii de roci albe cu aspect bentonitic, de câte 15-25-60 cm grosime, separate de gresii tari. In jumătatea superioară a succesiunii apar parabrecii şi gresii verzi cu galeţi moi. Aici argilele care alternează cu gresiile au aspect disodilic. Este citată prezenţa gipsurilor.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii):

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Conglomeratele de Valea Mare. In schema stratigrafică din Polonic et Polonic (1967, p. 40 şi plaşa I la p.) peste Stratele de Valea Catrinei urmează Conglomeratele de Pleşu.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: Micu (1976, p. 68) prezintă o schemă de corelare în care Stratele de Valea Catrinei ar putea fi corelate cu Gresia de Almaşu în profilele din Anticlinalul Grumăzeşti şi din Anticlinalul Fals Almaşu.