1. Statutul numelui: învechit.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Senonian.
4. Sinonimie: “Orizontul de Turnu” (Dragoş, 1953, p. 57); “Complexul Gresiei de Turnu” (Iorgulescu, 1953, p. 98); “Orizontul superior marno-argilos” (Popescu et Patrulius, 1968, p. 323); “Marnele de Căciulata” (Popescu et al., 1976, p. 267).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malul stâng al Oltului, în dreptul haltei CFR Turnu, unde apar bine dezvoltate; (ii) Valea Păteşti, la sud de mănăstirea Cozia. De la Valea Păuşa spre vest de Olt, până la Valea Olăneşti.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) La Turnu, peste Brecia de Brezoiu stau discordant “strate de gresii moi, micacee, de 30-40 cm grosime, având între ele intercalaţii de 4-5 cm” (Dragoş, 1953, p. 58). In Valea Păteşti, peste calcare albe şi roşii cu hippuriţi, radioliţi şi inocerami (Turonian superior-Senonian inferior) urmează “bancuri de gresii micacee, moi, friabile, alternând cu marne argiloase, vineţiu închise” (Dragoş, 1953, p. 57); (ii) In dreptul mănăstirii Turnu stratele de gresie au 20-30 m grosime. Gresiile sunt grosiere, gălbui, uşor friabile. Spre sud conţin rar lentile de conglomerate, iar mai spre sud marnele au dezvoltare egală cu a gresiilor. Pe dreapta Oltului, la 50-60 m nord de Valea Căciulata, Dragoş (1953, p. 58) citează un calcar organogen, roşcat.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Dragoş (1953, p. 57); (ii) Dragoş (1955, p. 7-8); Popescu et al. (1976, p. 267); Popescu et Patrulius (1968, p. 323).
8. Limite: După Dragoş (1953, p. 58) la vest de Valea Păuşa Orizontul de Turnu se aşterne discordant peste Brecia de Brezoiu. In succesiune urmează, fără discordanţă vizibilă, ”Orizontul conglomeratic“, eocen (Dragoş, 1953, p. 58).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Lamellibranchiate, plăci de chinide şi crinoide, briozoare, alge roşii (Lithothamnion, Lithophyllum), foraminifere (Quinqueloculina, Orthophragmina, Nodosaria) (Dragoş, 1953, p. 58).
10. Mediul depoziţional: Mediu marin, turbiditic.
11. Corelări:
Literatura citată
Dragoş V., 1953, Cercetări geologice asupra regiunii dintre râurile Topolog şi Olt. D. S. Inst. Geol., 37, 55-76.
Dragoş V., 1955, Asupra structurii geologice a regiunii dintre Râul Topolog şi Valea Olăneşti. D. S. Inst. Geol., 39, 5-15.
Iorgulescu T., 1953, Contribuţii la studiul micropaleontologic al Miocenului superior din Muntenia de est (Prahova şi Buzău). AN, 26, 5-222.
Iorgulescu T., 1953, Notă preliminară asupra rezultatelor micropaleontologice obţinute în profilele normale urmărite în Jud. Prahova, Dâmboviţa, Argeş şi Vâlcea. D. S. Inst. Geol., 37, 93-106.
Popescu Gr., Patrulius D., 1968, Formaţiunile cretacice pe marginea nordică a Depresiunii Getice, între Valea Oltului şi Masivul Vânturariţa (Carpaţii Meridionali). D. S. Inst. Geol., 54, 1, 313-335.
Popescu B., Bratu Elena, Gheţa N., Popescu Daniela, 1976, Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei formaţiunilor paleogene dintre Olt şi Olăneşti (Depresiunea Getică). D. S. Inst. Geol., 62, 4, 265-278.