1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Al doilea membru al Stratelor de Sărata; (iii) Pânza Cutelor Marginale (Digitaţia Horaiţa-Doamna) din Semifereastra Bistriţei (Moldavide).
3. Vârsta: Aptian-Albian inferior.
4. Sinonimie: "Orizontul şistos cu lidiene" (Joja et al., 1968b, p. 23); "Orizontul cu lidiene" (Micu, 1967a, 1967b).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Cuejdiului, de la localitatea Cuejdiu spre nord de-a lungul văii Ţiganca până în cursul superior al p. Almaşului (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964a, şi harta; Harta geologică 1: 200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, carourile b2, c2 (Mirăuţă, 1968; Joja et al., 1968b); Harta geologică 1: 50,000, foile 35d- Crăcăoani (Micu, 1967a), 48b-Piatra Neamţ (Micu, 1967b), jud. Neamţ; (ii) Semifereastra Bistriţei (Harta geologică 1: 200,000, foaia 13-Piatra Neamţ).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Stivă de 100 m grosime, formată din "şisturi argiloase cenuşii închis-negricioase, bituminoase, în plăci sau foi, de obicei silicifiate, cu eflorescenţe de sulfaţi, şisturi care alternează cu roci silicioase negre (lidiene), în strate de 2-10 cm, foarte dure uneori rubanate. Intre şisturile negre şi lidiene apar frecvent intercalaţii de strate de 5-20 cm grosime de marno-calcare (=calcare argiloase) sideritice, cantonate în special la partea inferioară a orizontului. Uneori în acest orizont apar lentile de calcare organogene, conglomeratice, cu elemente de şisturi verzi" (Mirăuţă et Mirăuţă, 1964a, p. 133).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mirăuţă et Mirăuţă (1964a, p. 133 şi harta); (ii) Joja et al. (1968b, p. 23).
8. Limite: Limita inferioară la contactul cu Orizontul şistos-calcaros al Stratelor de Sărata. Limita superioară la contactul cu Orizntul calcarelor cu accidente silicioase al aceleiaşi formaţiuni.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): In masa lidienelor sunt prezenţi spiculi de spongieri silicioşi, radiolari, foraminifere mici. calcarele organogene sunt alcătuite din fragmente de alge roşii, briozoare, echinoderme, prisme de inocerami şi foraminifere.
10. Mediul depoziţional: marin, pelagic, euxinic.
11. Corelări: Orizontul cu lidiene se regăseşte, cu aceleaşi caractere, în Pânza de Tarcău şi în Pânza Şisturilor Negre de la nord de Valea Trotuşului (Joja et al., 1968b, p. 14 şi 16; Harta geologică 1: 200,000, foaia 13-Piatra Neamţ).
Literatura citată
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Micu M., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 35 d-Crăcăoani.
Micu M., 1967b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 48 b-Piatra Neamţ.
Mirăuţă O., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964a, Flişul cretacic şi paleogen din valea Cuejdiului şi valea Horaiţei. D. S. Inst. Geol., 50,1, 131-146.