1. Statutul numelui: Informal.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membrul superior al Stratelor de Sărata; (iii) Carpații Orientali – Pânza Cutelor Marginale (Digitația Horaița-Doamna) din Semifereastra Bistriței.
3. Vârsta: Albian.
4. Sinonimie: “Orizontul calcarelor cu accidente silicioase” (Joja et al., 1968b, p. 23); “Orizontul calcarelor cu silicifieri” (Micu, 1976a, 1976b).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Cuejdiului, de la localitatea Cuejdiu, spre nord, de-a lungul văii Țiganca, până în cursul superior al văii Almașului (Mirăuță et Mirăuță, 1964a, și harta); (ii) Harta geologică, 1: 200,000, foaia 13-Piatra Neamț, carourile b2, c2 (Mirăuță, 1968, Joja et al., 1968b); Harta geologică, 1: 50,000, foile 35d-Crăcăoani (Micu, 1976a), 48b-Piatra Neamţ (Micu, 1967b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Stivă de 60-100 m grosime, de calcare organogene, în strate de 0.1-1 m grosime, chiar și de 3 m grosime, mediu granulare și grosiere, chiar microconglomeratice. Subordonat apar intercalații de 3-5 cm grosime de șisturi argiloase negricioase. In interiorul stratelor de calcar apar una sau mai multe benzi paralele, de 2-6 cm grosime, cenușii-negricioase sau albe, de roci silicioase, spongolitice. Calcarele sunt bioclastice, fiind alcătuite din fragmente de briozoare, echinoderme, lamelibranhiate, alge roșii. Ele conțin și variate foraminifere (miliolide, lituolide, globorotaliide). Rocile silicioase conțin spiculi de spongieri și radiolari (Mirăuță et Mirăuță, op. cit., p. 133-134).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mirăuță et Mirăuță (op. cit., p. 13 și harta); (ii) Joja et al. (op. cit., p. 23).
8. Limite: Limita inferioară se află la contactul cu Orizontul cu lidiene al Stratelor de Sărata. Limita superioară este la contactul cu Șisturile vărgate vraconian-turoniene (Săndulescu et al., 1989, planșa anexă), sau cu Stratele de Lepșa, senoniene (Micu, op. cit., 1976a, 1976b).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Șelf calcaros.
11. Corelări: Mirăuță et Mirăuță (op. cit., p. 134) corelează acest orizont cu Complexul gresiilor glauconitice silicifiate (Albian superior-Cenomanian) descris de Filipescu (1955, p. 162).
Literatura citată
Filipescu M.G., 1955a, Cercetări geologice în Zona internă şi mediană a Flişului dintre Valea Uzului şi Valea Târlungului. D.S. Inst. Geol. Rom., 39, 156-171.
Joja T., Mirăuţă Elena, Alexandrescu Gr., 1968b, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ, Notă explicativă, 45 p.
Micu M., 1967a, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 35 d-Crăcăoani.
Micu M., 1967b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 48 b-Piatra Neamţ.
Mirăuţă O., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 13-Piatra Neamţ.
Mirăuţă O., Mirăuţă Elena, 1964 a, Flişul cretacic şi paleogen din valea Cuejdiului şi valea Horaiţei. D. S. Inst. Geol., 50,1, 131-146.
Săndulescu M., Rădulescu D., Krautner H., Borcoș M., Stanciu Constantina, Ștefănescu M., Micu M., 1989, Sinteza geologică a Carpaților Orientali. Raport Fond Geologic I.G.R.