1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): Seria de Braşov; (iii) Sinclinoriul Dîmbovicioara.
3. Vârsta: Hauterivian inferior.
4. Sinonimie: “Orizont bazal de calcare gluconitice” (Patrulius, 1963, p. 121), “Strate cu Olcostephanus” (Patrulius, 1963, p. 125); “calcare submarnoase şi marnoase, gălbui şi verzui, glauconitice” (Patrulius, 1969, p. 108).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii); (i) Versantul sudic al Dealului Sasului (Patrulius, 1969, p. 108); (ii) Munţii Lespezi (în Munţii Bucegi), Valea Dracului (în împrejurimile Braşovului), Dîmbovicioara (v. harta geologică în Patrulius, 1963, la p. 124), Harta geologică 1: 200,000, foaia 28-Brașov, carourile d1, d2 (Patrulius et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 110c-Rucăr (Dimitrescu et al., 1971), 110d-Moeciu (Patrulius et al., 1971).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Acest orizont-reper măsoară la localitatea tip 0,5-0,8 m grosime şi constă din “calcare submarnoase şi marnoase, gălbui şi verzui, glauconitice” (Patrulius, 1969, p. 108). In secţiuni subţiri sunt prezente nodosariide şi mici piese de echinoderme; (ii) La Valea Dracului din împrejurimile Braşovului calcarele glauconitice sunt noduloase, au culoare gălbui-roşcată şi conţin faună variată (Patrulius, 1969, p. 109). In sudul Culoarului Dîmbovicioarei calcarele sunt gălbui, verzui, rar roşcate şi au uneori structură subnoduloasă, iar glauconitul este prezent pe un interval de câţiva centimetri, în partea inferioară a orizontului alteori apare numai la partea lui superioară, ori este prezent în tot intervalul. Pe Muntele Lespezi din sudul Munţilor Bucegi orizontul este reprezentat de un calcar marnos verzui, bogat în glauconit, urmat de marne tari şi marno-calcare cenuşii cu noduli silicioşi cenuşii ori negricioşi.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (1963, p. 121); (ii) Patrulius (1969, p. 108-109).
8. Limite: Limita inferioară este o suprafaţă de discontinuitate litologică la contactul cu calcarele neojurassice la partea superioară a cărora este prezent un hardground cu perforaţii şi şanţuri provocate de organisme litofage (Patrulius, 1969, p. 106). Limita superioară este la contactul cu Calcarele Sublitografice.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) La Dealul Sasului Patrulius (1969, p. 108) citează Amphidonta şi Pseudomelania aff. jaccardi. La Valea Dracului fauna conţine: Duvalia dilatata, Phylloceras serum, Neolissoceras grasianum, Olcostephanus klaatschi, O. psilotoma, “Terebratula” biplicata, Lacunosella moutoniana etc (Patrulius, 1969, p. 109).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Dimitrescu R., Patrulius D., Popescu Ileana, 1971, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110c-Rucăr.
Patrulius D., 1963, Schiţă stratigrafică a seriei neocomiene de Dîmbovicioara: Hauterivian, Barremian şi Bedoulian de facies pelagic şi recifal. Congr. V al Soc. Geol. Carpato-Balcanică, III, 2, 117-126.
Patrulius D., 1969, Geologia Masivului Bucegi şi a Culoarului Dâmbovicioara. Ed. Academiei Rom., 321p.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Patrulius D., Dimitrescu R., Popescu Ileana, 1971, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110d-Moeciu.