Membrul de Valea Brebina (al Fm. de Ţara Bîrsei)

1.  Statutul numelui: Valid, formal.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Ţara Bârsei; (iii) Cuvertura posttectonică a Dacidelor Mediane.

3.  Vârsta: Santonian superior-Campanian inferior.

4.  Sinonimie: “orizontul marnos” din partea de vest a regiunii Tohani (Jekelius, 1938; Săndulescu et Săndulescu, 1963); “faciesul marnos”de sub lentila conglomeratic-calcaroasă din partea de vest a regiunii Tohan (Săndulescu, 1965; 1967); succesiunea Turonian- Senoniană din partea de vest a regiunii Tohan şi din regiunea Sinca (Patrulius et al., 1967 pe Harta geologică 1: 200,000, foaia 28-Braşov; Harta geologică, 1: 50,000, foaia 111a-Braşov; “orizontul inferior tip fliş” din partea de vest a regiunii Tohan (Manoliu Negreanu, 1966); “flişoid II” dar fără lentila conglomeratic-calcaroasă, din faciesul-formaţiunea marnoasă din partea de vest a regiunii Tohan (Săndulescu, 1969; Săndulescu  în Săndulescu et al., 1978; Săndulescu în Săndulescu et al., 1972, pe Harta geologică 1:50,000 foaia 110b-Zărneşti); “orizontul  inferior” din partea de vest a regiunii Tohan (Manoliu Negreanu, 1969); ?“couches de Valea Brebina ” din partea de vest a regiunii Tohan (Ion, 1983); “pachetul inferior cu marne şi greso-calcare” al formaţiunii marnoase din regiunea Şinca (Ion, 1982); “Membru de Valea Brebina” în partea de vest a regiunii Tohan (Ion în Szasz et al., 1993; Ion în Ion et al., 1997; Ion în Avram et al., 1996) şi în regiunea Şinca (Ion în Avram et al., 1996). 

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Partea de vest a regiunii Tohan: malul stâng al văilor Brebina şi  Bârsa (holostratotip); cursul superior al Văii Hebus şi Valea Brebina Mare (parastratotip)(Ion, 1983 pe Harta geologică, pl. LVI, p. 34); (ii) Dealul Coastei, Dealul Braniştea, regiunea Şinca; Harta geologică 1: 200,000, foaia 28-Braşov, carourile c2, c3 (Patrulius et al., 1967; 1968a); Harta geologică, 1: 50,000, foile  110b-Zărneşti (Săndulescu et al., 1972b), 111a-Braşov (Săndulescu et al., 1972c).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Partea inferioară a Membrului de Brebina, groasă de 30 m, marnoasă, începe cu un pachet de marnocalcare sau de marne roşii (2 m) urmate de marne şistoase sau marnocalcare în plăci sau compacte, cenuşii-negricioase, verzui, mai rar roşii (10 m), apoi 20 m alternanţe de marne şi gresii calcaroase în strate subţiri (5-10 cm) şi grezocalcare sau calcarenite. Partea superioară a membrului, groasă de 120 m, este mai detritică, cu aspect flişoid. Ea conţine  pachete de strate de până la 0,5 m grosime de roci detritice (gresii calcaroase, grezocalcare, calcarenite, microbrecii calcaroase) (Ion, 1982, p. 34-35).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Ion (în Szasz et al., 1993, fig. 2; 1994, fig. 2; în Ion et al., 1997, fig. 2; în Avram et al., 1996, p. 16, pl. IV).

8.  Limite: Limita inferioară concordantă,  este la contactul cu Membrul de Valea Ghimbavului. Limita superioară, concordantă,  este la contactul cu Membrul de Tohanul Vechi.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Foraminifere planctonice şi bentonice, calcisfere, radiolari, spiculi de spongieri, nannoplancton calcaros, microfloră; (ii) Zone de foraminifere: Zona Dicarinella asymetrica (Santonian); Zona Globotruncanite elevata (Campanian inferior). Zone de nannoplancton: Zona C. obscurus, Zona Aspidolithus parcus constrictus

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: Membrul de Valea Brebina substituie Membrul de Valea Ghimbavului, la vest de Tohan. Pentru corelări, v. Ion et Szasz (1994, fig. 2), Ion et al. (1997, fig. 2).

                                                                                        Jana Ion, 2001