Membrul de Râşnov (al Fm. de Ţara Bîrsei)

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);  Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Formaţiunii de Ţara Bârsei; (iii) Cuvertura posttectonică a Dacidelor Mediane; Culoarul Dîmbovicioarei.

3.  Vârsta: Cenomanian inferior- Turonian superior, în regiunea de la sud de Valea Râşnoavei (inclusiv Valea Tocila), Valea Glăjăriei (Ion, 1982); Cenomanian superior-Turonian mediu în regiunea nord de Valea Râşnoavei şi regiunea Zărneşti- Tohan (Jana Săndulescu, 1969; Jana Săndulescu în Jana Săndulescu et al., 1970; M. Săndulescu et al., 1972 pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 110b-Zărneşti); în partea de sud a Culoarului Dîmbovicioarei începe din Cenomanian inferior în împrejurimile Rucărului şi în Bazinul Cheia din Depresiunea Podul Dîmboviţei, iar mai spre nord (la Pleaşa Posada) începe din Cenomanianul superior şi se extinde cel puţin aici şi în Turonianul inferior (Jana Ion în Avram et al., 1996).   

4.  Sinonimie: “marne gris de la Posada”(cu Inoceramus lingua), (Popovici-Hatzeg, 1898 în Macovei et Atanasiu, 1934) în partea de sud a Culoarului Dîmbovicioarei; “orizontul marnos mediu” (Jekelius, 1938) la Zărneşti-Tohan, Valea Tocila, partea de sud a V. Râşnoavei-Mălăeşti; “marne cenuşii sau negricioase” (Murgeanu et Patrulius, 1957) pe versantul nord-estic al Munţilor Bucegi: Valea Ţigăneşti, Valea Glăjăriei; “Turonianul marnos cenuşiu cu intercalaţii de gresii” (Negreanu Manoliu, 1969) în regiunea Tohan; “marne şi calcare nisipoase” (Patrulius, 1969 la legenda hărţii) în Depresiunea Podul Dâmboviţei şi Depresiunea Rucăr; “facies de marne cenuşii” (Patrulius, 1969 la legenda hărţii) pe versantul de nord-est al Munţilor Bucegi; “marne cenuşii cu intercalaţii de gresii şi local cu brecii glauconitice” (Jana Săndulescu, 1965, 1967) în Ţara Bârsei; “marne nisipoase cenuşii mai mult sau mai puţin stratificate cu intercalaţii de gresii, şisturi argiloase grezoase, argile roşii” (Jana Săndulescu în Jana Săndulescu et al., 1970; Jana Săndulescu în Săndulescu et al., 1972 pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 110b-Zărneşti; Ion, 1975); “marne şi marno-calcare cenuşii închis” (Patrulius et al., 1971 pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 110d-Moeciu); “marne şi calcare” (Dimitrescu et al., 1971,   pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 110c-Rucăr); “strate de Râşnov”  (Ion, 1980, 1982).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Bazinul Văii Râşnoavei; (ii) In jurul Depresiunii Ţara Bârsei (sudul Muntelui Postăvaru, nordul şi estul Muntelui Runcu (Piatra Arsă), sudul bazinului Văii Râşnoavei-Valea Glăjăriei, zona Tohan; Culoarul Dîmbovicioarei; Harta geologică 1: 200,000, foaia 28-Brașov, carourile c2, c3, d1, d2 (Patrulius et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 110b-Zărneşti (Săndulescu et al., 1972b), 110c-Rucăr (Dimitrescu et al., 1971), 110d-Moeciu (Patrulius et al., 1971), 111a-Braşov (Săndulescu et al., 1972c).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Membrul de Râşnov este constituit din gresii argiloase fine, micacee, cenuşii-negricioase, vag stratificate ori cu bioturbaţii, glauconitice, care trec gradat la argile negricioase cu muscovit şi clorit. In acestea sunt intercalate strate de gresii cuarţoase mediu granulare cu ciment calcitic. La intervale verticale de 10-20 cm se intercalează strate subţiri (2-5 cm) de roci terigen-carbonatice, glauconitice, cu ciment calcitic.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i)  Ion (1982, p. 24-31).

8.  Limite: Limita inferioară este de tranziţie gradată la Formaţiunea de Braşov (Gresiile şi Conglomeratele Oligomictice). Limita superioară este la contactul cu Membrul de Valea Ghimbavului al Formaţiunii de Ţara Bârsei.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Amoniţi, inocerami, foraminifere planctonice şi bentonice, calcisfere, spiculi de spongieri, radiolari, rare ostracode, entroce de echinide; microfloră (polen şi dinoflagelate), nannofloră; (ii) Asociaţii microfaunistice ale Subzonei Thalmanninella greeenhornensis, Subzona Th. jakuesigali (Cenomanian inferior), Zona Th. reicheli, Subzona Th. deekei (Cenomanian mediu), Zona Rotalipora ex gr. cushmani-turonica (Cenomanian superior), Zona Dicarinella imbricata şi Zona Marginotruncana coronate (Turonian) (Ion, 1982). Date biostratigrafice pentru zona de la nord de Valea Râşnoavei se găsesc în Ion et al. (1987, 1997).

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: Intervalul Cenomanian inferior-mediu al Membrului de Râşnov (din regiunea de la sud de Valea Râşnoavei-Valea Glăjăriei)  este corelabil cu partea superioară a Formaţiunii de Braşov  de la nord de Valea Râşnoavei, din regiunea Zărneşti-Tohan-Măgura Codlei şi din partea de sud a Culoarului Dîmbovicioarei.

                                                                                       Jana Ion, 2000