Stratele de Dalboşeţ

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Bozovici, Anticlinalul Bănia; Sinclinalul Bozovici-Prigor-Pîrvova; Cuveta Bozovici-Lăpuşnicul Mare.

3.  Vârsta: Badenian superior.

4.  Sinonimie: “Orizontul de pietrişuri şi nisipuri. Stratele de Dalboşeţ” (Iliescu et al., 1967, p. 353).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Dalboşeţ, afluent al Văii Nera, jud. Caraş Severin; (ii) In sud-vestul Bazinului Bozovici (Valea Bîrzului, Valea Boinei); în sudul bazinului (între Rudăria şi Şopotul Vechi)

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Iliescu et al. (1967, p. 354) formaţiunea începe cu “un puternic pachet de pietrişuri, uneori cimentate, trecând la conglomerate, cu rare intercalaţii de nisipuri micafere, grosiere, cu lentile din material remaniat din formaţiuni mai vechi (marne cenuşii, marne verzui şi chiar marno-argile cărbunoase). Conglomeratele se prezintă în bancuri de 0,5-3 m, în general puternic cimentate. Elementele componente nu depăşesc 0,4-0,5 cm diametru şi provin în majoritatea cazurilor din şisturi cristaline. Mult mai rar apar şi blocuri de gresii liasice sau conglomerate de Verrucano. Pietrişurile au în general aceleaşi caractere, numai că sunt friabile.” Acest pachet bazal grosier, are 100-120 m grosime şi trece lateral, spre vest şi est, la un facies mai fin prin intercalarea unor strate de nisipuri de 1-3 m grosime asociate cu argile nisipoase marnoase, micacee. Spre partea superioară  formaţiunii conglomeratele şi pietrişurile poligene sunt înlocuite de nisipuri cu intercalaţii argilo-marnoase; (ii) Către terminaţia sud-vestică a Bazinului Bozovici conglomeratele conţin şi blocuri mari şi mici de granodiorite şi diorite (banatite) şi de calcare jurasice. La est de Rudăria formaţiunea are dezvoltarea maximă, atingând o grosime de peste 100 m. La vest de Valea Gîrbovăţului formaţiunea are o grosime din ce în ce mai redusă. Intre Valea Gîrbovăţ şi Valea Boina ea atinge 30-40 m grosime şi constă din pietrişuri slab cimentate, cu intercalaţii subţiri de nisipuri. In axul Anticlinalului Bănia Stratele de Dalboşeţ conţin intercalaţii groase de nisipuri gălbui şi gălbui-roşcate, identificate şi pe Valea Rusnicului, aval de Prilipeţ. In cuveta principală Bozovici-Prigor-Pîrvova, până la Lăpuşnicel, formaţiunea are o parte inferioară constituită din pietrişuri friabile ori slab cimentate şi o parte superioară nisipoasă, cu pungi de pietrişuri mărunte care pot conţine şi  intercalaţii argiloase nisipoase.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Iliescu et al. (1967, p.353-355).

8.  Limite: Limita inferioară este fie la contactul cu fundamentul cristalin, fie la contactul cu Orizontul bazal. Limita superioară este la contactul cu Stratele de Şopot.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10. Mediul depoziţional:

11. Corelări: Litologia Stratelor de Dalboşeţ este identică cu a conglomeratelor de pe Valea Bolvaşniţa-Ogaşul Dimitreni din Bazinul Mehadia, fapt care ar indica după Iliescu et al. (1967, p 359) sincronismul lor.