1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Chattian-Aquitanian; Egerian (Moisescu, 1978, Tab 4 la p. 250).
4. Sinonimie: “Couches de Zimbor supérieures (= Couches de Cubleşu” (Moisescu, 1972, p. 12); “Stratele de Cubleşu” (Moisescu, 1975b, p. 144, şi listă de sinonimii; Moisescu, 1978, Tab. 4 la p. 250); “Orizontul grezos-cărbunos” al Stratelor de Zimbor (Rusu, 1977, p. 142).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Cubleşului, la satul Cubleş, jud. Cluj (v. harta geologică în Moisescu, 1975b); (ii) Intre Mera şi Corneşti; zona Cubleşu - Cuzăplac - Sîntămăria (v. harta geologică în Moisescu, 1975b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea are 30-80 m grosime (Moisescu, 1972, p. 12) şi constituie pachetul grezos productiv (Moisescu, 1975b, p. 145). Succesiunea secţiunii tip a fost astfel descrisă “Stratele de Cubleşu... au o grosime de 30-35 m şi cuprind cinci nivele distincte...: nivelul productiv inferior, nivelul de gresii cu ostrei mici şi psamobii, nivelul productiv mijlociu, nivelul de gresii nefosilifere şi nivelul productiv superior” (Moisescu, 1975b, p. 148 şi coloana din planşa XXI). La paginile 148-149 a lucrării citate este dată descrierea detaliată a nivelelor enumerate. Grosimile indicate de autor sunt: 6-7 m pentru Nivelul productiv inferior; 6,8 m pentru Nivelul de gresii cu ostrei mici şi psamobii; 8,55 m pentru Nivelul productiv mijlociu care conţine un strat de cărbune de 0,5-0,7 m grosime; 8 m pentru Nivelul de gresii nefosilifere; 3 m pentru Nivelul productiv superior. In Nivelul productiv inferior sunt prezente cinci strate de cărbune brun, dintre care 3 au grosimi de 0,1-0,2 m şi două cu grosimi de 0,5-0,7 m.; (ii) Variaţiile de facies ale Stratelor de Cubleşu sunt descrise de Moisescu (1975b, p. 146-160).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Moisescu, (1972, p. 12); (ii) Moisescu (1975b, p. 144 şi listă de sinonimii).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Cuzăplac Moisescu (1975b, p. 139) sau cu Stratele de Cetate (în zona Cluj - Corneşti) (Moisescu, 1975b, p. 145). Limita superioară este la contactul cu Stratele de Sînmihai (argile roşietice) (Moisescu, 1975b, p. 145) ori cu Stratele de Sîncraiu Almaşului (Moisescu, 1975b, p. 163). Limita heterocronă dintre Stratele de Cubleşu şi Stratele de Sîncraiu Almaşului este marcată de Nivelul cu Crassostrea cyathula (v. fişa litostratigrafică) (Rusu, 1989, p. 72).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): Moisescu (1978, p. 255) menţionează asociaţii de mamifere (Anthracotherium de talie mare şi Benaratherium). Moisescu (1975b, tabelele 23-26 la paginile 156-161) prezintă liste de faună din diverse locuri de aflorare ale formaţiunii. După Moisescu (1975b, p. 156) “Stratele de Cubleşu conţin o faună salmastră de moluşte săracă în număr de specii dar bogată în număr de indivizi formând pe alocuri adevărate lumaşele”.
10. Mediul depoziţional: Salmastru şi limnic.
11. Corelări:
Literatura citată
Moisescu V., 1972, Mollusques et Echinides stampiens et égériens de la region de Cluj- Huedin - Românaşi ( Nord- Ouest de Transylvanie) . Mém. Inst. Géol. 16, 152 p.
Moisescu V., 1975b, Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen-inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei) (Harta geologică sc. 1:87.000). AN, 47, 5-211.
Moisescu V., 1978, Biostratigrafia si corelarea depozitelor oligocene din regiunea Cluj ( Transilvania de NW). D. S. Inst. Geol., 64-4, p. 217-281.
Rusu A., 1977, Stratigrafia depozitelor Oligocene din NW Transilvaniei (Regiunea Treznea-Hida-Poiana Blenchii), AN, 51, 69-202.
Rusu A., 1989, Problems of correlation and nomenclature concerning the Oligocene formations în NW Transylvania. In “The Oligocene from the Transylvanian Basin” Romania, p.67-78, Cluj.