1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Eggenburgian (Miocen inferior).
4. Sinonimie: “Couches de Coruş” ” (Iva, 1971, p. 53; Șuraru et Popescu, 1972, p. 36); “Stratele de Coruş” (Moisescu, 1975b, p. 179; Rusu, 1977, p. 150; Rusu et al., 1978, p. 368); “Coruş Formation” (Popescu et al., 1995, p. 4; Chira, 1999, p. 12).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Coruşului (=Valea Popeştilor) la satul Coruşu, la nord vest de Cluj, jud. Cluj; (ii) între Coruş şi Popeşti; Siliştea Nouă; Ţifra lângă Mihăieşti (Moisescu, 1975b, p. 180); Harta geologică 1: 200,000, foaia 10-Cluj (Dumitrescu, 1968; Saulea et al., 1967); Harta geologică în Moisescu (1975b); Forajul 34601-Zimbor, jud. Sălaj.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea, groasă de aproximativ 30 m, începe cu un pachet nisipos de 10 m grosime, cu şisturi argilo-marnoase nisipoase şi cu faună marină (Rusu, 1977, p. 150). In forajul 34601-Zimbor Stratele de Coruş au 70 m grosime, (intervalul 28,8-21,8) şi încep din bază, cu 1,5 m nisip fin argilos cu galeţi moi de argile verzui; urmează 5,5 m nisipuri cuarţoase fine, albicioase cu intercalaţii subţiri de gresii fine (Rusu et al., 1978, p. 368-369).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Hauer et Stache, 1863, citaţi de Rusu, 1977, p. 150); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: In forajul 34601-Zimbor limita inferioară este transgresivă, la contactul cu Stratele de Sînmihai. In alte locuri stă concordant peste Formaţiunea de Dealul Cotului sau peste Formaţiunea de Valea Almaşului. Limita superioară este la contactul cu Marnele de Chechiş. In cariera Coruş limita transgresivă este la contactul cu Formaţiunea Cubleşu; în cariera Popeşti limita este la contactul cu Gresia de Var.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Fauna Stratelor de Coruş este de tipul “Nivelului cu pecteni mari” (Rusu, 1977, p. 151). Ea conţine Chlamys, Arca, Callista, Cardium, Turritella. Moisescu (1975b, Tab. 29 la p. 181-182) prezintă o listă cu 53 specii de bivalve, gasteropode şi scafopode din Stratele de Coruş. Iva (1971) prezintă fauna de foraminifere din profilul tip de la Coruş (fig. 2 la p. 55 şi 67). Din cele 24 specii identificate doar două sunt aglutinate iar restul sunt bentonice calcaroase; (ii) Moisescu et Popescu (1980, p. 211-213) identifică în cuprinsul Stratelor de Coruş Biozona cu Chlamys gigas, eggenburgiană.
10. Mediul depoziţional: Marin sublitoral (20-30 m adâncime) (Iva, 1971, p. 67).
11. Corelări:
Literatura citată
Chira Carmen, 1999, Middle Miocene calcareous nannoplankton from the western Transylvanian Basin, Romania: Biostratigraphy, taxonomy and palaeoecology. Stud. Univ. Babeş-Bolyai, 44, 2, Geol.Geogr., 3-75.
Dumitrescu I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj, Nota explicativă, 43 p.
Iva Mariana, 1971, Microfaune de la coupe type des Couches de Coruş. Mémoires Inst. Géol., 14, 53-70.
Moisescu V., 1975b, Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen-inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei) (Harta geologică sc. 1:87.000). AN, 47, 5-211.
Moisescu V., Popescu Gh., 1980, Chattian-Badenian biochronology in Romania by means of molluscs. AN, 56, 205-224.
Popescu Gh., Mărunţeanu Mariana, Filipescu S., 1995, Neogene from Transylvania Depression. Rom. Jour. Stratigraphy, 76, Suppl. 3, 1-27.
Rusu A., 1977, Stratigrafia depozitelor Oligocene din NW Transilvaniei (Regiunea Treznea-Hida-Poiana Blenchii), AN, 51, 69-202.
Rusu A., Popescu A., Rădan S., Gheorghian M., Iva Mariana, Popescu G., Cioflică Gianina, Olteanu R., Gheţa N., Jipa D., 1978, Studiul lito-biostratigrafic al forajului 34601 de la Zimbor (NW-ul Transilvaniei). D. S. Inst. Geol., 64, 4, 359-376.
Saulea E., Dumitrescu I., Bombiţă Gh., Marinescu Fl., Borcoş, M., Stancu Iosefina, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 10-Cluj.