Stratele de Cîmpie

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Popescu (1975, p. 22) a divizat Stratele de Cîmpie în doi membri cu rang de formaţiuni: unul inferior Formaţiunea (Strate) de Dej şi altul superior Formaţiunea (Stratele) de Mireş (v. fişele litostratigrafice); Pătruţ (1952, p. 101-102) considera că în zona Beclean Stratele de Cîmpie care încep deasupra Tufului de Dej sunt constituite din trei orizonturi: Orizontul inferior (breciile sedimentare cu masive de sare), Orizontul şisturilor cu Radiolari şi Orizontul superior marnos; (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3.  Vârsta: Badenian.

4.  Sinonimie: “Membre de Cîmpie” (Popescu, 1975, p. 21); “Couches de Cîmpie” (Popescu, op. cit., Anexa 1 la p. 20); “couches d' Apold” (Gheorghian, 1975, p. 175); “Strate de Cîmpie” (Lubenescu, 1981, p. 175).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Denumirea Stratelor de Cîmpie se referă litologia unei întinse arii dintre Mureş şi Someş, fără precizarea unei localităţi tip. Alegem profilul descris de Lubenescu (op. cit., p. 128), pe Valea Rodului la Apoldul de Jos, jud. Sibiu, drept localitate tip pentru această formaţiune (v. harta geologică anexată); (ii) Valea Rodului la Apold, Valea Dobîrca, Valea Gîrbovei, Valea Cărpiniş-Poiana, Cacova Sibiului, Valea Mărăjdia, Valea Steaza, Valea Cut (Lubenescu, op. cit., p. 127-128 şi harta geologică îmsoţitoare); Harta geologică 1: 200,000, foaia 26-Orăştie, caroul a4 (Savu et al., 1968; 1968a).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Lubenescu (op. cit., p. 128 şi fig. 2 la p. 127) descrie Stratele de Cîmpie de la vest de Sibiu, în cuprinsul cărora se individualizează trei intervale litologice:

- In bază “microconglomerate şi nisipuri cenuşii-negricioase, care suportă argile tufacee cu grosime ce variază între 75-300 m”. Acesta este “Orizontul tufaceu” =Strate de Dej.

- Urmează “Orizontul evaporitic” care “cuprinde o suită de marne şi argile cenuşii, verzui, slab micacee, stratificate şi nefosilifere, uneori cu spărtură aşchioasă şi cu intercalaţii rare, centimetrice, de nisipuri gălbui, cenuşii (cca. 150 m) peste care se aşează un complex gipsifer, cutat, format dintr-o alternanţă de marne cenuşii, foioase, cu intercalaţii şi lentile de gipsuri zaharoide, impure, cu grosimi mici, marne argiloase cenuşii, gălbui şi marne rubanate, cenuşiu-negricioase cu aspect disodiliform (20 m)”.

- După o lacună de observaţie urmează “Orizontul marnos cu “Spirialis” care are 15-20 m pe profilul de pe Valea Rodului şi este constituit din “marne cenuşii cu Spirialis şi alte moluşte”.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Koch (1884, citat de Popescu, op. cit., p. 21); Lubenescu (op. cit., p. 128 şi fig. 2 la p. 127).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Hida. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea se Feleac (Popescu, op. cit., p. 22) din zona Cluj ori cu Nisipurile de Beclean din zona Dej-Târgu Lăpuş (Popescu, op. cit., Anexa 1 la p. 20). Lubenescu (op. cit., fig. 2 la p. 127) pune limita superioară a formaţiunii la contactul cu Stratele de Dobîrca.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional: Marginal-marin cu episoade hipersaline.

11.  Corelări: Stratele de Cîmpie din zona Dej-Târgu Lăpuş sunt corelabile cu Formaţiunea de Dej şi Formaţiunea de Mireş din zona Cluj (Popescu, op. cit., Anexa 1 la p. 20).