Membrul de Paltina (al Fm. de Cernişoara)

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru (superior) al Formaţiunii de Cernişoara; (iii) Domeniul Danubian Extern (după Gherasi et al., 1986, p. 75-76 Unitatea getică de Borăscu).

3.  Vârsta: Senonian.

4.  Sinonimie: “Complexul superior” (Pop, 1963, p. 378); “La sous-formation de Paltina” (Pop, 1986b, p. 118); “La formation de Soarbele” + “La formation de Izvorul Paltinei” (Iancu, 1986, p. 117 şi fig. 3 la p. 116); “Formaţiunea de Izvorul Paltinei” (pro parte)+ “Formaţiunea de Soarbele” (Gherasi et al., op. cit., p. 76).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Paltina, afluent stâng al Văii Lăpuşnicul Mare, în extremitatea nord-estică a Masivului Godeanu (v. harta geologică în Pop, op. cit.,1963), jud. Hunedoara şi Gorj; (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul a4 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Membrul de Paltina este constituit din “argilo-siltite şistoase, cenuşii sau verzui, uneori cu lamine microsparitice sau siltice, marnocalcare şi calcare microsparitice, siltice şi arenite fine, litate în strate subţiri şi în plăci, care cuprind intercalaţii de graywacke feldspatice şi litice; în partea [sa] superioară intercalaţiile de graywacke sunt mai frecvente şi uneori mai grosiere evoluând până la microconglomerate, în care încep să apară din ce în ce mai frecvent elemente litice de roci metamorfice (cuarţite, gnaise, micaşisturi) şi de gresii şi siltite violacee permiene, provenind din Pânza Getică, muscovit şi biotit. Asociat apar de asemenea intercalaţii lenticulare de conglomerate şi brecii în care sunt frecvente elementele de roci metamorfice şi sedimentare constituind Pânza Getică. Depozitele... comportă de asemenea deformări tectonice plicative şi un clivaj penetrativ S1... Se întâlnesc blocuri şi lame uneori de talia unor duplicaturi de roci metamorfice (seria de Sebeş-Lotru) şi de grezo-conglomerate opermiene getice ale căror relaţii cu depozitele gazdă fac posibilă interpretarea lor drept exolistolite, respectiv olistoplăci... Punerea în loc a exolistolitelor şi olistoplăcilor... a fost posibilă prin detaşarea lor din Pânza Getică în curs de şariaj, alunecarea gravitaţională şi amplasarea lor în aria de sedimentare senoniană a Domeniului Danubian din regiunea de apariţie” (Pop, op. cit.,1986, p. 129). După Iancu (op. cit., p. 118) Membrul de Paltina (numit în lucrarea citată “La formation de Izvorul Paltinei”) are caractere de Wildflysch.

Pentru informaţii suplimentare v. fişele “Formaţiunea de Izvorul Paltinei” şi “Formaţiunea de Soarbele”, precum şi lucrările Gherasi et al. (op. cit.,1986, p. 76), Iancu (op. cit., p. 117).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Pop (op. cit., 1986b, p. 118-121, 129).

8.  Limite: Limita inferioară, probabil concordantă, este la contactul cu Membrul de Măneasa al Formaţiunii de Cernişoara. Limita superioară, de natură tectonică, este la contactul cu rocile metamorfice ale Seriei de Sebeş-Lotru (Pânza Getică) din Masivul Godeanu.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: După Pop (op. cit.,1986, p. 121) Membrul de Paltina este corelabil cu partea superioară a complexului arenito-lutitic de pe versantul sudic al Munţilor Vîlcan.