1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Cernavodă (Neagu et Dragastan, 1984, emend Avram et al., 1988, 1996); (iii) Platforma Moesică, compartimentul sud-dobrogean.
3. Vârsta: Berriasian (Cretacic bazal) (Avram et al., 1988).
4. Sinonimie: “Membrul de Medgidia” (Avram et al., 1988, 1993, 1996; Dragastan et al., 1998).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Versantul sudic al văii Carasu, între vechea carieră a fabricii de ciment (= portul Medgidia la Canalul Dunăre-Marea Neagră) şi 1,5-2 km est de stadionul oraşului (cf.Avram et al., 1988), unde este expusă partea superioară a membrului, pe o grosime de cca 15 m; o a doua secţiune tip a fost stabilită (Avram et al., 1993, p. 279) în forajul 29 Ţibrinu, între 223 şi 203 m adâncime; (ii) Intre malul drept al Dunării la 15 km sud de Cernavodă şi forajul 29 Ţibrinu, la vest, şi oraşul Medgidia, la est (cf. Avram et al., 1993); Harta geologică 1: 50,000, foaia 181b-Medgidia (Ghenea et al., 1984b). Harta geologică 1:200,000, foaia 46-Constanța, carourile b1,c1, c2 (Chiriac, 1968; Mutihac et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 181a-Peștera (Ghenea et al., 1984a), 181b-Medgidia (Ghenea et al., 1984b), 168c-Cernavodă (Avram et al., 2010).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Alternanţă neregulată de la decimetrică la metrică de calcare, dolomite, marnocalcare şi argile, toate sporadic gipsifere (Avram et al., 1988). Avram et al. (1993) stabilesc o a doua secţiune tip, în forajul 29 Ţibrinu, unde succesiunea observată este cea mai completă, iar grosimea poate fi estimată corect, la 20 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Prima descriere, sumară, realizată în legenda hărţii geologice 1:50,000, foaia 181b-Medgidia: “biocalcarenite, calcirudite, dolomite + sulfatice, marnocalcare, marnodolomite şi argile = Subformaţiunea de Medgidia (Berriasian)”; definiţie completată în Avram et al. (1988, p. 9) cu descrierea fiecăruia dintre componenţii litologici prezentaţi mai sus; (ii) Avram et al. (1993, 1996) rezumă descrierea originală (în Avram et al., 1996: “succesiune neregulată de calcarenite foraminiferice, oncolitice sau oolitice, de calcirudite şi biocalcirudite, dolomite, marnocalcare şi argile, toate sporadic gipsifere, ostracodele, carophitele şi, pe alocuri foraminiferele fiind frecvente”); iar Dragastan et al. (1998) consideră Membrul de Medgidia ca aparţinând la Formaţiunea de Amara.
8. Limite: Membrul de Medgidia realizează trecerea de facies de la cel dolomitic de Poarta Albă la cel calcarenitic de Alimanu; astfel, ambele limite sunt de tranziţie.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Ostracode, characee (mai ales specii de Nodosoclavator), foraminifere şi dinoflagellate; (II) dintre acestea, foraminiferele (Neagu, în Avram et al., 1998: Ammocycloloculina erratica, Pseudocyclammina lituus, etc.) dau vârsta berriasian superioară, iar microsporii (Antonescu, în Avram et al., 1993: Amphorulla metaelliptica, Leptodinium sp., etc.) sunt comuni cu partea superioară a Formaţiunii de Amara, întâlnită în foraje în nordul Dobrogei de Sud. Specia de foraminifer Anchispirocyclina maynci, întâlnită în nivelele de tranziţie la Membrul de Alimanu, stabileşte vârsta berriasian terminală a limitei dintre acestea.
10. Mediul depoziţional: Marginal marin, de la subtidal-lagunar la supratidal-hipersalin (Drăgănescu, în Avram et al., 1988).
11. Corelări: Formaţiunea se corelează cu partea superioară a Formaţiunii de Amara (Membrul de Hinog), în nordul Dobrogei de Sud.
Dr. Emil Avram, 1999
Literatura citată
Avram E., Drăgănescu A., Szasz L., Neagu T., 1988, Stratigraphy of the outcropping Cretaceous deposits in Southern Dobrogea (SE Romania). Mémoires Inst. Géol., 33, 5-43.
Avram E., Szasz L., Antonescu E., Baltres A., Iva Mariana, Melinte Mihaela, Neagu T., Rădan S., Tomescu Camelia, 1993, Cretaceous terrestrial and shallow marine deposits in northern South Dobrogea (SE Romania). Cretaceous Research, 14, 265-305.
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Avram E., Neagu T., Andreescu I., Crihan M., Munteanu E., Pana I., Pestrea S., Popescu Gh., 1996, Stratigraphy of the Cretaceous, Paleogene and Neogene deposits from South Dobrogea. AN, 69, Suppl. 6, Excursion Guide D5, 72 p.
Avram E., Andreescu I., Baltres A., Drăgănescu A., Mihăilescu M., Munteanu Emilia, Munteanu T., Seghedi A., Szasz L., Vaida M., 2010, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 168c-Cernavodă.
Chiriac M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 46-Constanţa. Notă explicativă.
Dragastan O., Neagu T., Bărbulescu A., Pană I., 1998, Jurasicul si Cretacicul din Dobrogea Centrala şi de Sud (paleontologie şi stratigrafie). Supergraph Tipo S. R. L., 249 p.
Ghenea C., Avram E., Szasz L., Ghenea Ana, Drăgănescu A., Andreescu I., 1984a, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 181a-Peştera.
Ghenea C., Avram E., Szasz L., Drăgănescu A., Andreescu I., 1984b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 181b-Medgidia.
Mutihac V., Mirăuţă O., Minzatu Silvia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 46-Constanţa.