1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru (inferior) al Formaţiunii de Cernişoara; (iii) Domeniul Danubian Extern (după Gherasi et al., 1986, p. 75-76, Unitatea getică de Borăscu).
3. Vârsta: Turonian superior? - Senonian.
4. Sinonimie: “Complexul inferior” (Pop, 1963, p. 377); “La sous-formation de Măneasa” (Pop, 1986b, p. 114); pro parte “Formaţiunea de Soarbele”, pro parte “Formaţiunea de Izvorul Paltinei” (Gherasi et al., 1986, p. 76).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Ultimul afluent pe dreapta al Văii Scocu Sturului, la sud de Boldu lui Zară (v. harta geologică în Pop, 1963), jud. Hunedoara şi Gorj; (ii) Membrul de Măneasa aflorează aproape continuu de la Valea Soarbele până la Valea Cerna, în zona confluenţei acesteia cu Valea Cărbunele şi în zona Tăul Raţei - Gura Soarbele - Fundoane (v. harta geologică în Pop, 1963). Acest membru aflorează şi în Valea Lăpuşnicul Mare; Harta geologică 1: 200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul a4 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Pop (op. cit.,1986b, p. 114) Membrul de Măneasa este constituit dintr-o masă argilo-siltică, uneori nisipoasă, cenuşiu închis ori neagră (probabil din cauza conţinutului în materie organică). Strate izolate ori grupate în pachete metrice sunt constituite din secvenţe arenitice arcoziene şi litice şi graywacke feldspatice-litice fine până la grosiere. Rocile argilo-siltice sunt şistoase, adesea contorsionate, cu aspect haotic şi cu budine siltice, aspect care a fost descris drept olistostromă. Olistolitele din Membrul de Măneasa sunt constituite din calcare cu faună de vârstă Jurasic superior-Neocomian Pop (op. cit., 1986b, p. 116). Pentru informaţii suplimentare v. fişele “Formaţiunea de Izvorul Paltinei” şi “Formaţiunea de Soarbele”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Pop (1986b, p. 114-118, 128).
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă şi discordantă, este la contactul cu Formaţiunea de Nadanova (Cenomanian-Turonian mediu) sau cu calcare urgoniene. Limita superioară, probabil concordantă, este la contactul cu Membrul de Paltina al Formaţiunii de Cernişoara. In văile Cernişoara şi Cerna Membrul de Măneasa este acoperit direct de Pânza Getică din Masivul Godeanu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări: După Pop (1986b, p. 116-117) Membrul de Măneasa este corelabil cu Formaţiunea de Wildflysch din Munţii Vîlcan, din Platoul Mehedinţi şi din Munţii Cernei, precum şi cu membrul inferior al Formaţiunii de Mehedinţi. El este corelabil şi cu o parte importantă din Formaţiunea de Lăpuşnic (Pop, 1986b, p. 118, 128).
Literatura citată
Gherasi N., Berza T.,Seghedi A., Mihai S., Iancu V., 1986, Structura geologică a părţii nordice a Masivului Godeanu (Carpaţii Meridionali). D. S. Inst. Geol., 70-71, 5, 63-85.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
Pop Gr., 1963, Contribuţii la cunoaşterea Paleozoicului şi Mezozoicului din părţile de est şi nord-est ale Masivului Godeanu (Carpaţii Meridionali). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 8, 3, 369-391.
Pop Gr., 1986b, Les formations néocrétacées de Soarbele (Carpathes Meridionales). D. S. Inst. Geol., 70-71, 4, 109-131.