1. Statutul numelui: Discutabil (= ? parte a Membrului de Medgidia al Formaţiunii de Cernavodă).
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiunea de Cernavodă (Neagu et Dragastan, 1984, emend. Avram et al., 1988, 1996); (iii) Platforma Moesică, compartimentul sud-dobrogean.
3. Vârsta: Berriasian.
4. Sinonimie: “Membrul de Hinog” (Dragastan, în Avram et al., 1996; Dragastan et al.,1998.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajele 4 şi 11 Hinog, cu carote păstrate la depozitul Laboratorului de Paleontologie al Universităţii din Bucureşti; nu există o descriere a profilului tip; (ii) Entitate litostratigrafică recunoscută numai în foraje, în nordul Dobrogei de Sud şi extremitatea estică a Câmpiei Române: forajele F17 Rasova, 4 şi 11 Hinog, F132 Dunărea Veche, F1, 9 şi 14 Dunărea, D1 Saligny şi D4 Poarta Albă (cf. Dragastan et al., 1998). (ii) Harta geologică 1: 200,000, foile 45-Călărași, caroul c4 (Bandrabur, 1966; Bandrabur et Patrulius, 1967), 46-Constanța, carourile b1, c1, c2 (Chiriac, 1968; Mutihac et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 180b-Alimanu (Pop et al., 1991), 168c-Cernavodă (Avram et al., 2010), 181a-Peștera (Ghenea et al., 1984a), 181b-Medgidia (Ghenea et al., 1984b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Nu există o descriere a profilului tip. Din descrierea (globală) dată de autor (în Avram et al., 1996), membrul include, de la bază către partea superioară: calcare marnoase cenuşii, micrite, pelmicrite (între adâncimile de 130-110 m); pelmicrite, micrite cu structuri fenestrale, cu intercalaţii frecvente de marne şi marnocalcare (110-98 m); şi marnocalcare, pelmicrite, oncomicrite şi micrite (98-79 m adâncime). Grosimea sa, dată de autor, este foarte variabilă, între 10 şi 60 m, ceea ce trimite tot la interpretarea acestei separaţii ca parte a Membrului de Medgidia, prin preluare selectivă de date (carotaj discontinuu ?).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Dragastan (în Avram et al., 1996, p.12) (vezi mai sus); (ii) Dragastan et al. (1998).
8. Limite: Limita inferioară este de discontinuitate (“dispoziţie discordant-transgresivă” cf. Dragastan et al., 1998) peste Membrul de Zăvoaia al Formaţiunii de Amara. Limita superioară este de tranziţie (rapidă) către Membrul calcaros de Alimanu.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In lucrarea Avram et al. (1996) Dragastan aduce ca argument pentru vârsta berriasiană asociaţia: Danubiella gracilima, Rajkaiella subtilis, Salpingoporella steinhauseri and Dobrogellina ovidii; în 1998, acelaşi autor aminteşte doar gasteropodul Harpagodes pelagi. Neindicarea locului de prelevare nu permite verificări.
10. Mediul depoziţional: Câmpie marină tidală (de la intertidal la subtidal), către platforma carbonatică de şelf intern.
11. Corelări: Corelare evidentă cu Membrul de Medgidia al Formaţiunii de Cernavodă, atât biostratigrafic cât şi litologic şi litostratigrafic; discontinuitatea evocată de Dragastan pentru limita inferioară a membrului este discutabilă, toată informaţia asupra sa provenind din foraje, cu carotaj (probabil) discontinuu, deci fară posibilitatea verificării sale areale.
Dr. Emil Avram
Literatura citată
Avram E., Drăgănescu A., Szasz L., Neagu T., 1988, Stratigraphy of the outcropping Cretaceous deposits in Southern Dobrogea (SE Romania). Mémoires Inst. Géol., 33, 5-43.
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Avram E., Andreescu I., Baltres A., Drăgănescu A., Mihăilescu M., Munteanu Emilia, Munteanu T., Seghedi A., Szasz L., Vaida M., 2010, Harta geologică a României, scara 1: 50,000, foaia 168c-Cernavodă.
Bandrabur T., 1966, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 45-Călărași.
Bandrabur T., Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 45-Călăraşi. Notă explicativă.
Chiriac M., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 46-Constanţa. Notă explicativă.
Dragastan O., Neagu T., Bărbulescu A., Pană I., 1998, Jurasicul si Cretacicul din Dobrogea Centrala şi de Sud (paleontologie şi stratigrafie). Supergraph Tipo S. R. L., 249 p.
Ghenea C., Avram E., Szasz L., Ghenea Ana, Drăgănescu A., Andreescu I., 1984a, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 181a-Peştera.
Ghenea C., Avram E., Szasz L., Drăgănescu A., Andreescu I., 1984b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 181b-Medgidia.
Mutihac V., Mirăuţă O., Minzatu Silvia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 46-Constanţa.
Neagu T., Dragastan O., 1984, Stratigrafia depozitelor Neojurasice şi Eocretacice din Dobrogea de Sud. Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 29, 80-87.
Pop Gr., Andreescu I., Avram E., Drăgănescu A., Ghenea C., Ghenea A., Mihăilescu N., 1991, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 180d-Alimanu.