1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Basarabian superior-Meoţian inferior (Pannonian s. str.).
4. Sinonimie: “Stratele de Bumbeşti-Jiu” (Huică, 1977, p. 22).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Bumbeşti-Jiu, jud. Gorj; (ii) Incepând de la E de Suseni, formaţiunea este prezentă la Curpenu, Beurani, Vlădoi, Hărăbor, Schela, Horezu, la nord de Rugi şi Sîmbotin, la Pajiştile, Gornicelul, Sadu, Arseni, Gămani (Huică, 1977, p. 22 şi harta geologică însoţitoare).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Formaţiunea, de aproximativ 200 m grosime, este constituită din “nisipuri şi pietrişuri gălbui cu intercalaţii rare, subţiri, de marne cenuşii, care se dezvoltă între localităţile Curpenu şi Arserni-Gămani, ocupând o suprafaţă de peste 70 km2” (Huică, 1977, p. 23); (ii) La vest de Muşeteşti succesiunea începe cu 6 m de nisipuri gălbui, roşcate, cu lentile de marne nisipoase cu concreţiuni şi cruste limonitice. Urmează circa 20 m de alternanţe de nisipuri în strate de până la 0,4 m grosime şi marne albicioase în strate de 0,3 m grosime. Peste acestea urmează marne meoţiene cu ostracode. La vest de Stănceşti succesiunea are în bază 2 m argile cafenii, cu limonit şi sulfaţi, urmate de 19 m de argile, nisipuri şi pietrişuri cu galeţi rulaţi de până la 30 cm diametru, constituiţi din granite, şisturi cristaline, cuarţite. In masa pietrişurilor sunt prezente lentile de argile violacee. Huică (1977, p. 23-24) prezintă şi alte aspecte faciale.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Huică (1977, p. 22-25).
8. Limite: Limita inferioară, transgresivă, este peste depozite marnoase-nisipoase de vârstă Volhinian-Basarabian inferior, peste şisturile cristaline ale Seriei Lainici-Păiuş şi peste Granitul de Şuşiţa, peste Formaţiunea de Schela ori peste calcarele şi flişul jurasic superior-cretacic inferior (Huică, 1977, p. 22). Limita superioară este neprecizată.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Huică (1977, p. 25) prezintă asociaţii de microfaună basarabian superioară-chersoniană şi meoţian inferioară.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Huică I., 1977, Studiul geologic al depozitelor miocene ţi pliocene dintre Valea Sohodol şi Valea Blahniţa, judeţul Gorj (Depresiunea Getică). AN, 51, 5-60.