Stratele de Brădet

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Partea de sud est a Depresiunii Transilvaniei.

3.  Vârsta: Miocen inferior (Eggenburgian-Ottnangian-baza Karpatianului)= (Burdigalian) după Gheorghian (1974, p. 78-81); Eggenburgian (pe schema stratigrafică Marinescu et al., 1998, p. 184).

4.  Sinonimie: “Argiles marneuses de Brădet” (Gheorghian, 1971, p. 116 şi fig. 6 la p. 117); “Couches de Brădet” (Gheorghian, 1975, p. 179); “Brădet Fm.” (Marinescu et al., 1998, p. 184).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Brădet şi Valea Glima la 4 km est de localitatea Perşani, jud. Braşov, la kilometrii 209-207,5 pe şoseaua Sibiu-Braşov. Valea Glima, în apropierea confluenţei cu Valea Brădetului expune segmentul bazal al formaţiunii; (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 28-Braşov, caroul b1 (Patrulius et al., 1967; 1968).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Gheorghian (1974, p. 77-78) Stratele de Brădet  “sunt constituite dintr-o alternanţă de argile marnoase cenuşii gălbui sau argile nisipoase, cu pachete de nisipuri gălbui-maronii, sau chiar gresii, uneori microconglomeratice, grano-sortate, cu tentă limonitică...In succesiunea stratelor de Brădet de pe profilul tip urmează argile cenuşii cu intercalaţii centimetrice de gresii fine la grosiere (uneori glauconitice şi chiar microconglomerate, grano-sortate progresiv de la grosiere în bază la fine în partea superioară...Spre partea superioară a succesiunii de depozite ce aparţin stratelor de Brădet se îndesesc intercalaţiile grezoase devenind la un moment dat preponderente faţă de nivelele de argile.” După Zotta (1965, p. 336) succesiunea de pe Valea Brădet are o grosime de aproximativ 100 m.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Gheorghian (1974, p. 77-81); (ii) Gheorghian (1971, p. 116; 1975, p. 179-181).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu argile cenuşii-negricioase paleogene. Limita superioară, discordantă este la contactul  cu Conglomeratele de Perşani, Karpatiene (Gheorghian, 1974, p. 78). Pe schema stratigrafică a Depresiunii Transilvaniei (Marinescu et al., 1998, p. 184) Stratele de Brădet sunt urmate de Formaţiunea de Lueta care este urmată de Formaţiunea de Perşani.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Zotta (1965, p. 336) prezintă o listă cu moluşte de pe Valea Brădet (Lucina, Loripes, Chlamys, Variamusium, Exogyra, Venus, Corbula, Fusus, Dentalium); (ii) Zona Globigerinoides quadilobatus din Valea Glima (Eggenburgian = Zona N4 a scării globale); Zona G. sicanus din partea superioară a formaţiunii corespunde Karpathianului din Paratethys (baza Zonei N8 a scării globale).

10.  Mediul depoziţional: Ape îndulcite.

11.  Corelări: